opțiuni
  • info

16 definiții pentru seduce

din care

Explicative DEX

SEDUCE, seduc, vb. III. Tranz. 1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. 2. (Despre bărbați) A abuza de buna-credință a unei femei sau a unei minore, ademenind-o și determinând-o să întrețină relații sexuale, cu promisiuni înșelătoare; a ademeni; a înșela, a amăgi; a corupe. – Din lat. seducere. Cf. fr. séduire.

seduce vta ...

SEDUCE, seduc, vb. III. Tranz. 1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. 2. (Despre bărbați) A abuza de buna-credință a unei femei, ademenind-o și determinând-o să întrețină relații sexuale, cu promisiuni înșelătoare; a ademeni; a înșela, a amăgi. – Din lat. seducere. Cf. fr. séduire.

SEDUCE, seduc,...

SEDUCE vb. III. tr. 1. A atrage, a încînta, a cuceri (prin farmecul vorbelor, prin purtare etc.). 2. (Despre bărbați) A ademeni, a amăgi o femeie; (p. ext.) a înșela. ♦ (Jur.) A săvîrși o seducție. [P.i. seduc. / < lat. seducere, cf. fr. séduire].

SEDUCE $vb. #tr...

A SEDUCE seduc $...

seduce v. 1. a i...

sedui v #vz...

*sedúc, -dús, a @-...

Ortografice DOOM

seduce (a ~) #vb....

seduce (a ~) #v...

seduce vb. duce...

Sinonime

SEDUCE vb. 1. v...

SEDUCE vb. 1....

Antonime

A seduce ≠ a dezgu...

Intrare: seduce
verb (VT643)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • seduce
  • seducere
  • sedus
  • sedusu‑
  • seducând
  • seducându‑
 singular plural
  • sedu
  • seduce
  • seduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • seduc
 (să)
  • seduc
  • seduceam
  • sedusei
  • sedusesem
a II-a (tu)
  • seduci
 (să)
  • seduci
  • seduceai
  • seduseși
  • seduseseși
a III-a (el, ea)
  • seduce
 (să)
  • seducă
  • seducea
  • seduse
  • sedusese
plural I (noi)
  • seducem
 (să)
  • seducem
  • seduceam
  • seduserăm
  • seduseserăm
  • sedusesem
a II-a (voi)
  • seduceți
 (să)
  • seduceți
  • seduceați
  • seduserăți
  • seduseserăți
  • seduseseți
a III-a (ei, ele)
  • seduc
 (să)
  • seducă
  • seduceau
  • seduseră
  • seduseseră
sedui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

seduce, seducverb

  • 1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: captiva incita subjuga încânta
    • format_quote Nu înțelege, dar aprobă, sedusă de «manierele» lui Ștefan. SEBASTIAN, T. 123. DLRLC
    • format_quote Ș-orice limbă amuțește, ș-orice suflet e sedus... Gestul lui e o minune, gura lui, rubin și perle. MACEDONSKI, O. I 151. DLRLC
    • 1.1. Atrage, ispiti, tenta. DLRLC
      sinonime: atrage ispiti tenta
      • format_quote Dan zîmbi. Îl seduse o glumă. VLAHUȚĂ, O. A. III 30. DLRLC
  • 2. A determina pe cineva (prin promisiuni sau perspective ispititoare) să greșească, a-l ademeni la rău, a-l câștiga pentru o acțiune blamabilă. DLRLC
    sinonime: corupe
    • format_quote Ținut-au drept aceea dracii sobor, cum ar putea supune și pe cucernicul părinte. Și-a ieșit din sobor așa, că cel mai mișel dintre draci să fie îndatorat a seduce pe sfîntul părinte. RETEGANUL, P. II 65. DLRLC
    • 2.1. (Despre bărbați) A abuza de buna-credință a unei femei sau a unei minore, ademenind-o și determinând-o să întrețină relații sexuale, cu promisiuni înșelătoare. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: ademeni amăgi înșela
      • format_quote Un june donjuan bucureștean se jura «pe onoare» că a sedus o fată după ce i-a promis s-o ia de nevastă. ALECSANDRI, S. 47. DLRLC
    • 2.2. științe juridice A săvârși o seducție. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.