opțiuni
  • info

25 de definiții pentru frige

din care

Explicative DEX

FRIGE, frig, vb. III. 1. Tranz. A prepara un aliment (în special carne sau pește) prin expunere directă la acțiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ◊ Compus: (fam.) frige-linte s. m. invar. = om avar, zgârcit, harpagon. 2. Tranz. și refl. A(-și) provoca o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) arde. ◊ Expr. (Tranz.) A frige (pe cineva) la inimă sau a-i frige (cuiva) inima = a provoca cuiva o durere vie, usturătoare; a provoca cuiva o mare suferință morală. ♦ (Despre alți agenți decât căldura; adesea fig.) A provoca o senzație usturătoare (asemănătoare cu cea cauzată de o arsură). 3. Intranz. (Despre corpuri fierbinți) A iradia căldură mare; a dogori. 4. Refl. Fig. (Fam.) A se păcăli, a se înșela, a rămâne păgubaș. [Perf. s. fripsei, part. fript] – Lat. frigere.

frige [At: D...

FRIGE (frig) I....

FRIGE, frig, vb. III. 1. Tranz. A prepara un aliment (în special carne sau pește) prin expunere directă la acțiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ◊ Compus: (fam.) frige-linte s. m. invar. = om avar, zgârcit, harpagon. 2. Tranz. și refl. A face să sufere sau a suferi o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) arde. ◊ Expr. (Tranz.) A frige (pe cineva) la inimă sau a-i frige (cuiva) inima = a provoca cuiva o durere vie, usturătoare; a provoca cuiva o mare suferință morală. ♦ (Despre alți agenți decât căldura; adesea fig.) A provoca o senzație usturătoare (asemănătoare cu cea cauzată de o arsură). 3. Intranz. (Despre corpuri fierbinți) A iradia căldură mare; a dogori. 4. Refl. Fig. (Fam.) A se păcăli, a se înșela, a rămâne păgubaș. [Perf. s. fripsei, part. fript] – Lat. frigere.

FRIGE, frig, #v...

A FRIGE frig 1. $...

@A SE FRIGE mă frig...

frige v. 1. a co...

frig sn [At:...

CIORBĂ (pl. -...

FRIPT I. adj. ...

2) frig, fript, a ...

frige-cîne și @fri...

Ortografice DOOM

frige (a ~) vb....

frige (a ~) #vb...

frige vb., ind. p...

Etimologice

@frige (frig, fri...

Jargon

FRÍGE vb. III. În ...

Argou

frige, frig I ...

@a o frige la normal...

frige-o! $expr. ...

Sinonime

FRIGE vb. 1. v....

FRIGE vb. v. $ade...

FRIGE vb. 1. ...

frige vb. v. ...

Intrare: frige
verb (VT660)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frige
  • frigere
  • fript
  • friptu‑
  • frigând
  • frigându‑
 singular plural
  • frige
  • frigeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frig
 (să)
  • frig
  • frigeam
  • fripsei
  • fripsesem
a II-a (tu)
  • frigi
 (să)
  • frigi
  • frigeai
  • fripseși
  • fripseseși
a III-a (el, ea)
  • frige
 (să)
  • frigă
  • frigea
  • fripse
  • fripsese
plural I (noi)
  • frigem
 (să)
  • frigem
  • frigeam
  • fripserăm
  • fripseserăm
  • fripsesem
a II-a (voi)
  • frigeți
 (să)
  • frigeți
  • frigeați
  • fripserăți
  • fripseserăți
  • fripseseți
a III-a (ei, ele)
  • frig
 (să)
  • frigă
  • frigeau
  • fripseră
  • fripseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frige, frigverb

  • 1. tranzitiv A prepara un aliment (în special carne sau pește) prin expunere directă la acțiunea focului (în frigare, pe grătar etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi plac pui de cei mai tineri, mie însă-mi plac și de iști mai bătrîni, numai să fie bine fripți. CREANGĂ, P. 33. DLRLC
    • format_quote Una cu vin îl stropea, Una carne că-i frigea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 52. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Fulga masă că-și gătea, Miei de piele că-i jupuia; Care prin frigări frigea, Care prin căldări fierbea. ANT. LIT. POP. I 258. DLRLC
    • format_quote reflexiv impersonal Ci mi-ș frige un berbece; Dar nu-l frige cum se frige, Ci-l înfige în cîrlige Și-l întoarce prin belciuge. ANT. LIT. POP. I 54. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A(-și) provoca o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) arde. DEX '09 DLRLC
    sinonime: arde
    • format_quote Soarele pălea așa de cumplit, de te frigea. SBIERA, P. 208. DLRLC
    • format_quote Luați seamă, că vă frigeți. ALECSANDRI, T. I 293. DLRLC
    • format_quote Cine s-a fript cu ciorba suflă și-n iaurt. DLRLC
    • format_quote Jucați-vă cu focul, dacă vi-i voia să vă frigeți. NEGRUZZI, S. III 14. DLRLC
    • format_quote Luînd pe rînd andrelele înroșite în foc, îi fripse cățeii de turbă de pe dosul limbii. HOGAȘ, H. 28. DLRLC
    • 2.1. adesea figurat (Despre alți agenți decât căldura) A provoca o senzație usturătoare (asemănătoare cu cea cauzată de o arsură). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Venea un vînt aspru, care frigea obrazurile ca un brici rău ascuțit. SADOVEANU, O. VI 123. DLRLC
      • format_quote Lacrimile îi frig obrazul. VLAHUȚĂ, O. A. 139. DLRLC
      • format_quote Fata îl desfăcu [biletul] tremurînd: hîrtia îi frigea degetele. SADOVEANU, M. C. 142. DLRLC
      • format_quote Privirile lor stăruitoare îl frigeau. REBREANU, R. I. 145. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A frige (pe cineva) la inimă sau a-i frige (cuiva) inima = a provoca cuiva o durere vie, usturătoare; a provoca cuiva o mare suferință morală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Strașnică femeie, bre Vasile... M-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. DLRLC
      • format_quote Ea de mică m-a iubit Și mare m-a părăsit, Inimioara rău mi-a fript. ANT. LIT. POP. I 381. DLRLC
      • format_quote M-o fript la inimă, nu altă. ȘEZ. II 74. DLRLC
  • 3. intranzitiv (Despre corpuri fierbinți) A iradia căldură mare; a dogori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dogori
    • format_quote Soarele frigea acum în mijlocul cerului. PREDA, Î. 148. DLRLC
  • 4. reflexiv figurat familiar A se păcăli, a se înșela, a rămâne păgubaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păcăli păgubi înșela
    • format_quote S-a fript: ce-a cumpărat el nu face nici doi bani. DLRLC
    • format_quote M-am fript! s-a gîndit Negoiță; dar de zis n-a putut zice nimic. CARAGIALE, P. 95. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.