21 de definiții pentru adeveri

din care

Explicative DEX

ADEVERI, adeveresc, vb. IV Tranz. și refl. A (se) confirma, a (se) susține, a (se) întări justețea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmații. ♦ A (se) dovedi ca adevărat. [Var.: (reg.) adevăra vb. I] – Din adevăr.

adeveri vtr...

ADEVERI (-eresc...

ADEVERI, adeveresc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) confirma, a (se) susține, a (se) întări justețea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmații. ♦ A (se) dovedi ca adevărat. [Var.: adevăra vb. I] – Din adevăr.

ADEVERI, $adevere...

ADEVERI, $adevere...

A ADEVERI ~esc $...

ADEVĂRA vb. I v. adeveri.

ADEVĂRA vb. I v. adeveri.

ADEVERIT $#adj...

ADEVĂRA vb. I #...

ADEVĂRA vb. I. ...

adeverésc v. tr. (...

adeveréz, a -ărá...

Ortografice DOOM

adeveri (a ~) #vb...

adeveri (a ~) #...

adeveri vb., ind....

Sinonime

ADEVERI vb. 1. ...

ADEVERI vb. v. $a...

ADEVERI vb. @1....

adeveri vb. #v....

Antonime

A adeveri ≠ a infi...

Intrare: adeveri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adeveri
  • adeverire
  • adeverit
  • adeveritu‑
  • adeverind
  • adeverindu‑
singular plural
  • adeverește
  • adeveriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adeveresc
(să)
  • adeveresc
  • adeveream
  • adeverii
  • adeverisem
a II-a (tu)
  • adeverești
(să)
  • adeverești
  • adevereai
  • adeveriși
  • adeveriseși
a III-a (el, ea)
  • adeverește
(să)
  • adeverească
  • adeverea
  • adeveri
  • adeverise
plural I (noi)
  • adeverim
(să)
  • adeverim
  • adeveream
  • adeverirăm
  • adeveriserăm
  • adeverisem
a II-a (voi)
  • adeveriți
(să)
  • adeveriți
  • adevereați
  • adeverirăți
  • adeveriserăți
  • adeveriseți
a III-a (ei, ele)
  • adeveresc
(să)
  • adeverească
  • adevereau
  • adeveri
  • adeveriseră
verb (VT206)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adevăra
  • adevărare
  • adevărat
  • adevăratu‑
  • adevărând
  • adevărându‑
singular plural
  • adeverea
  • adevărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adeverez
(să)
  • adeverez
  • adevăram
  • adevărai
  • adevărasem
a II-a (tu)
  • adeverezi
(să)
  • adeverezi
  • adevărai
  • adevărași
  • adevăraseși
a III-a (el, ea)
  • adeverea
(să)
  • adevereze
  • adevăra
  • adevără
  • adevărase
plural I (noi)
  • adevărăm
(să)
  • adevărăm
  • adevăram
  • adevărarăm
  • adevăraserăm
  • adevărasem
a II-a (voi)
  • adevărați
(să)
  • adevărați
  • adevărați
  • adevărarăți
  • adevăraserăți
  • adevăraseți
a III-a (ei, ele)
  • adeverea
(să)
  • adevereze
  • adevărau
  • adevăra
  • adevăraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adeveri, adeverescverb

  • 1. A (se) confirma, a (se) susține, a (se) întări justețea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmații. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Certificat adeverind absolvirea unei școli. E lucru adeverit că... DLRLC
    • format_quote Adeveriră cu toții jalba ce un medelnicer, Ștefanache, dedese la Poartă în contra domnului. BĂLCESCU, O. I 71. DLRLC
    • 1.1. A (se) dovedi ca adevărat; a se împlini, a se realiza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce mai zici? Adeveritu-s-au vorbele mele? CREANGĂ, P. 229. DLRLC
      • format_quote Poveștile din ziua de astăzi s-adeveresc cîteodată... ALECSANDRI, T. 1433. DLRLC
    • 1.2. A (se) dovedi conform cu adevărul. MDA2
    • 1.3. învechit A (se) încredința, a (se) convinge. MDA2
etimologie:
  • adevăr DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.