72 de definiții pentru țară

din care

Explicative DEX

ȚARĂ, țări, s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat; p. ext. stat. ◊ Expr. Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva. (Fam.) Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult. A pune țara la cale = a) a conduce, a administra o țară; b) (ir.) a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară; p. ext. a discuta multe și de toate. (Pop.) A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume. Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei. La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii. Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe. A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină. (Fam.) A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani. Țara nimănui = a) (în basme) țară fără stăpân; b) spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră. 2. (În sintagma) Țara Românească = stat feudal românesc, creat la începutul sec. XIV, cuprinzând Muntenia și Oltenia, până la unirea Principatelor. Țările de Jos = denumire dată în Evul Mediu și în epoca modernă teritoriul cuprinzând Belgia, Olanda, Luxemburgul și nord-estul Franței. ♦ (În vechea organizare politică și administrativă a României) Provincie. 3. Regiune, ținut, teritoriu. ♦ Șes. 4. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva; patrie. 5. (În opoziție cu oraș) Mediu rural, sat. ◊ Loc. adj. De (sau de la) țară = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei țări (I 1); popor; națiune; p. ext. oameni, lume. ◊ Expr. A afla târgul și țara = a afla toată lumea. A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea. 2. (Înv.) Populație de la sate; țărănime. [Var.: (înv.) țea s. f.] – Lat. terra.

ȚA (pl. $ță...

ȚARĂ, țări, s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat; p. ext. stat. ◊ Expr. Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva. (Fam.) Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult. A pune țara la cale = a) a conduce, a administra o țară; b) (ir.) a discuta o chestie importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară; p. ext. a discuta multe și de toate. (Pop.) A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume. Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei. La colț de țară sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii. Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe. A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină. (Fam.) A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani. Țara nimănui = a) (în basme) țară fără stăpân; b) spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră. ♦ (Intră în denumirea unor state sau ținuturi) Țara Românească, Țările de Jos. ♦ (În vechea organizare politică și administrativă a României) Provincie. 2. Regiune, ținut, teritoriu. ♦ Șes. 3. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva; patrie. 4. (În opoziție cu oraș) Mediu rural, sat. ◊ Loc. adj. De (sau de la) țară = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei țări (I 1); popor; națiune; p. ext. oameni, lume. ◊ Expr. A afla târgul și țara = a afla toată lumea. A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea. 2. (Înv.) Populație de la sate; țărănime. [Var.: (înv.) țea s. f.] – Lat. terra.

ȚARĂ, țări, #s....

ȚARĂ țări f. 1)...

țară f. 1. mare ...

țáră f., pl. $țărĭ...

ȚEA s. f. v. țară.

somali sfs ...

țea sf vz...

@BUNA ȚARĂ, REA TOCM...

@MAI BINE ÎN ȚARĂ ST...

ȚĂRIȘOA ($pl....

@VIITORUL ȚĂRII ÎL Ț...

ȚEARĂ, s. f. v. țară.

ȚEA s. f. #v....

țară-arhipelag #...

țară-gazdă s. ...

Severin n. 1. (@...

Țara f. numele ard...

Țara Bârsei f. V. ...

Țara Făgărașului f...

Țara Moldovei f. n...

Țara Muntenească f...

Țara Oltului f. re...

Țara Săcuilor f. V...

Țara Severinului f...

Țara-de-Jos f. od....

Țara-de-Sus f. od....

Țara-Nouă f. insul...

Wales n. (cit. $Ue...

Ortografice DOOM

ța s. f., #...

ța s. f., #g....

ța s. f., g.-d....

țară, țării gen. a.; țări pl.

+țară-gazdă s. ...

+țară-satelit #s....

Etimologice

țară (țări), #s....

Enciclopedice

Țara (sau @Pământu...

@ADUNAREA ELECTIVĂ A...

HAȚEG 1. @Depres...

IOAN FĂRĂ DE ȚARĂ,...

JAPONIA @1. Țara J...

@LETOPISEȚUL ANONIM ...

@LIGA ȚĂRILOR ARABE,...

@LOVIȘTEA (ȚARA LOVI...

@NEMO PROPHETA IN PA...

OAȘ 1. @Munții ~...

@ORGANIZAȚIA ȚĂRILOR...

QUEEN MAUD LAND [k...

@SOMALI, ȚARA SOMALI...

Argou

@a avea o față de dr...

@a da sfară / sfoară...

@a fi țăran / de la ...

@a pune țara la cale...

@a sta prost / rău c...

@chior în țara orbil...

@jargoane de popă de...

@peste nouă mări și ...

Sinonime

ȚA s. 1. v. $...

ȚA s. 1. st...

Expresii și citate

@Ille terrarum mihi ...

@În țara lui Papură-...

@Nemo propheta in pa...

@O, rus, quando ego ...

Satul lui Cremene ...

Țara făgăduinței. ...

@Weh’ dem Lande, wo...

Regionalisme / arhaisme

țáră, țări, s.f....

țară, țări, s.f...

țară, țări, s.f. – 1.Teritoriu ale cărui contururi geografice pot fi precizate și care se caracterizează prin trăsături distincte ale culturii populare. O entitate spirituală în care oamenii au aceiași imagine despre lumea din afară, aceleași norme în relațiile dintre ei, aceleași comportamente. O țară este pentru ei o stare de conștiință, este identitatea pe care o prețuiesc și de care sunt mândri. O țară este o uniune neîntâmplătoare de comunități formate din neamuri corelate etnic, potrivit statutului fiecăruia (M. Pop 1984: 5-6). Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului etc. 2. Spațiu intravilan al localităților de la poalele muntelui, situate pe malurile cursurilor de apă: „Voi la țară-ți coborî” (TM 4); „Și zburară jos, la țară, / La fântâna gălbioară” (Calendar 1980: t. 11); (ref. la termenul vaiog): „Se folosește la țară, adică în satele de șes” (ALR 1971: 246). 3. Gospodăria și satul, mai puțin muntele și codrul: „Că-i fată din satul meu / (...); / Că-i fată din a me țară” (Calendar 1980: 74); „Poate rămâne satu’ / Dacă nu ești, bade, tu; / Poate rămâne țara / Dacă nu ești dumăta” (Calendar 1980: 93); 4. Lumea de dincolo, Celălalt Tărâm: „Mândruc, struțuc de violă / Unde meri în altă țară / Cu moartea de-a subsuoară?” (Calendar 1980: 112). Drumu’ Țării, „drumul principal sau strada principală de la șosea”, toponim semnalat în toate localitățile din Maramureș (Faiciuc 1998). – Lat. terra „pământ”; în celelate limbi romanice, sensul de țară a fost acoperit de urmașii lat. „pagensis” > it. paese, fr. pays, spais, ptg. pais (Rîpeanu 2001).

Intrare: țară
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ța
  • țara
plural
  • țări
  • țările
genitiv-dativ singular
  • țări
  • țării
plural
  • țări
  • țărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țea
  • țeara
plural
  • țeri
  • țerile
genitiv-dativ singular
  • țeri
  • țerii
plural
  • țeri
  • țerilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ța, țărisubstantiv feminin

  • 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: țărișoară
    • format_quote Mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183. DLRLC
    • format_quote Toate se întind nainte-i... ca pe-un uriaș covor, Vede țară lîngă țară și popor lîngă popor. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
    • format_quote Domnul... cîrmuia țara împreună cu un sfat de doisprezece boieri. BĂLCESCU, O. II 13. DLRLC
    • format_quote Un om... voiește a-și ispiti norocul, călătorind prin țări străine. DRĂGHICI, R. 5. DLRLC
    • format_quote figurat Pe mine mă pișcau de spate și de ceafă o întreagă republică de furnici, peste a căror țară se abătuse... o margine din poalele nesfîrșit de lungi ale mantalei mele. HOGAȘ, M. N. 11. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Stat. DEX '09 DEX '98
      sinonime: stat
    • 1.2. Intră în denumirea unor state sau ținuturi. DEX '09 DLRLC
    • 1.3. învechit popular Determinat prin numele locuitorilor sau printr-un adjectiv derivat de la acesta, formează nume de state. DLRLC
      • format_quote Minciuna boierească trece în țara ungurească. NEGRUZZI, S. I 250. DLRLC
      • format_quote Atunce în țara nemțească încă nu erau cunoscute. DRĂGHICI, R. 63. DLRLC
    • 1.4. În vechea organizare politică și administrativă a României: provincie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: provincie
      • format_quote Moldoveni și munteni, pribegi a tulburărilor din țări, priveau cu bătaie de inimă adunarea, oștită grămadă cîte grămadă, după satele și ținuturile de unde veniseră oamenii. RUSSO, O. A. 56. DLRLC
    • chat_bubble Țara piere de tătari și el bea cu lăutari sau țara piere (sau arde) și baba se piaptănă = satul arde și baba se piaptănă. DLRLC
    • chat_bubble În țara orbilor, chiorul (sau cel cu un ochi) e împărat. DLRLC
    • chat_bubble Cap de țară. DLRLC
    • chat_bubble Talpa țării. DLRLC
    • chat_bubble Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble Țara făgăduinței. DLRLC
    • chat_bubble A bate toba în țară. DLRLC
    • chat_bubble A da sfoară în țară. DLRLC
    • chat_bubble familiar Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A pune țara la cale = a conduce, a administra o țară. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Aleodor, după ce se urcă în scaunul tătîne-său, deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur. ISPIRESCU, L. 42. DLRLC
    • chat_bubble ironic A pune țara la cale = a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble popular A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Eu mă duc, mîndruță-n țări, Da te rog să nu porți flori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 110. DLRLC
    • chat_bubble Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Să te sălești a fi totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară. NEGRUZZI, S. I 247. DLRLC
    • chat_bubble Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Neamul scriitorilor nu numai că-și apără morțiș toate ale sale, dar încă duce și grija autorilor de peste șapte mări și șapte țări. ODOBESCU, la TDRG. DLRLC
    • chat_bubble A noua țară = până la (sau de la) mari depărtări. DLRLC
      • format_quote Mîndro, de dragostea noastră Răsărit-a pom în coastă... Cu frunzele de aramă, Mirosind a noua țeară, A rujă ș-a scorțișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70. DLRLC
    • chat_bubble A căuta nouă mări și nouă țări = a căuta mult până să găsești. DLRLC
      • format_quote Om ca badea nu se vede... Poți să cauți nouă mări, Nouă mări și nouă țări. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 19. DLRLC
    • chat_bubble în basme A trece peste nouă țări și nouă mări = a străbate o cale foarte lungă. DLRLC
      • format_quote Și merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă, trecînd peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari. CREANGĂ, P. 207. DLRLC
    • chat_bubble A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble familiar A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble în basme Țara nimănui = țară fără stăpân. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble Țara nimănui = spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră. DEX '09 DLRLC
  • 2. Regiune, teritoriu, ținut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acuma Vitoria se abătea iarăși într-o țară cu totul necunoscută, cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. SADOVEANU, B. 174. DLRLC
    • format_quote A mers așa trenul contingentului lungă vreme, străbătînd multă țară, pînă ce au prins a se arăta sate. SADOVEANU, M. C. 85. DLRLC
    • format_quote figurat Chiar vîrful pălăriei mele... își poate trimete chipul său boțit din țara apusului, plină de întuneric, tocmai în împărăția trandafirie și depărtată a zorilor. HOGAȘ, M. N. 64. DLRLC
    • 2.1. Șes. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: șes
      • format_quote Sus la munte ninge-ngheață... Jos la țeară cade rouă, Ciucu-te nevastă nouă. MARIAN, NU. 713. DLRLC
      • format_quote Frunza-n codru se rărește, Hai să coborîm în țeară Pîn’ la mîndra primăvară. ALECSANDRI, P. P. 316. DLRLC
  • 3. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: patrie
    • format_quote Pe dată ce primea bani din țară, își cumpăra cărți și dispărea pentru cîtva timp din ochii colegilor săi. CĂLINESCU, E. 169. DLRLC
    • format_quote Tu n-ai să afli zare și gîrle mai senine Ca gîrlele și zarea din țara mea. EFTIMIU, Î. 149. DLRLC
    • format_quote Te duci, iubită scumpă, în țărmuri depărtate, Lăsînd frumoasa țară, surori, prieteni, frate. ALECSANDRI, P. I 138. DLRLC
  • 4. (În opoziție cu oraș) Mediu rural. DEX '09
    sinonime: sat
    • chat_bubble locuțiune adjectivală La țară = la sat, în sat, într-un sat. DLRLC
      • format_quote Femeia țipă să fie dusă la oraș, nu-i place la țară, nu e-nvățată să trăiască la țară. STANCU, D. 17. DLRLC
      • format_quote Locuința mea de vară E la țară. TOPÎRCEANU, P. 51. DLRLC
      • format_quote Am ieșit într-o zi dintr-o redacție și, prins ca de o spaimă, am plecat la țară, la un prieten. ANGHEL, PR. 56. DLRLC
      • format_quote Neaflînd minută de răgaz, am fugit la țară. NEGRUZZI, S. I 60. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De (sau de la) țară = de la sat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: rural
      • format_quote Noi sîntem, toți, oameni de la țară. STANCU, D. 149. DLRLC
      • format_quote Colonelul Dăscălescu, fiu de popă de țară... ajunsese aghiotant domnesc. CAMIL PETRESCU, O. II 10. DLRLC
      • format_quote Firea lui blajină și îndulcită de povești n-au fost știrbit-o nici nevoile, nici greul vieții de la țară. PĂUN-PINCIO, P. 105. DLRLC
      • format_quote Cum o să-mi dau fetele după niște boiernași de țară? ALECSANDRI, T. I 131. DLRLC
  • 5. Locuitorii unei țări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Zi să vie țara, și va dudui muntele de plăieși. DELAVRANCEA, O. II 236. DLRLC
    • format_quote Ce-ți lipsește măriei-tale? N-ai cu nime război, țara este liniștită și supusă. NEGRUZZI, S. I 146. DLRLC
    • chat_bubble A afla târgul și țara = a afla toată lumea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Ho, țară! DLRLC
  • 6. învechit Populație de la sate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: țărănime
    • format_quote Cînd o fi să se scoale țara, tot noi om scula-o. GHICA, A. 546. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.