opțiuni
  • info

51 de definiții pentru ști

din care

Explicative DEX

ȘTI, știu, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. (Folosit și absol.) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. ◊ Loc. adv. Pe știute = în cunoștință de cauză. Pe neștiute = a) fără să-și dea seama; b) în ascuns, pe furiș, tiptil. ◊ Expr. (Tranz., absol.) Nu știu, n-am văzut = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. Știu eu (sau știi tu etc.) ce știu (sau știi etc.) sau las’ că știu eu, se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. Știi ce? sau știi ceva?, știi una? = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. (Numai) Dumnezeu știe sau știe Dumnezeu, se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. Dumnezeu (mai) știe sau dracul (mai) știe, se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (Intranz.) A-i ști (cuiva) de urmă = a ști unde se află cineva. Pe cât (sau după cât) știu = după informațiile pe care le am. 2. Tranz. A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. 3. Tranz. A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ♦ Refl. A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ♦ Refl. recipr. A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. 4. Intranz. A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ♦ Tranz. A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ♦ A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. 5. Intranz. A se interesa de..., a se îngriji de... II. Tranz. 1. A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. ◊ Expr. A ști carte = a ști să scrie și să citească; p. ext. a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. A ști pe de rost (sau pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru) = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ♦ A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ♦ A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. ◊ Expr. A nu (mai) ști ce să (se) mai facă = a nu mai găsi nicio soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. A nu mai ști ce să facă de... = a fi copleșit de... A nu ști de unde s-o apuce = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (Absol.) Știu eu? exprimă îndoială, nesiguranță, șovăire. 2. A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ♦ A fi hotărât să facă ceva. ◊ Expr. A nu ști ce vrea = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. 3. A ține minte, a-și aminti. 4. A-și da seama, a înțelege, a pricepe. ◊ Expr. A nu (prea) ști multe = a riposta îndată (la provocarea cuiva). Mai știi sau mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!? = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. Nu știu cum = în mod inexplicabil. A fi nu știu cum = a fi ciudat, bizar. A-i fi (cuiva) nu știu cum să... = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) Un nu știu cum sau un nu știu ce = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (Intranz.) A nu ști de glumă = a fi supărăcios. 5. A prevedea. ♦ A presupune, a bănui. 6. A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. ◊ Expr. Să știu (bine) că... sau de-aș ști că... = chiar dacă... ♦ Refl. impers. A fi lucru bine cunoscut. – Lat. scire.

ști [At: PSAL...

ȘTI, știu, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. (Folosit și absol.) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. ◊ Loc. adv. Pe știute = în cunoștință de cauză. Pe neștiute = a) fără să-și dea seama; b) în ascuns, pe furiș, tiptil. ◊ Expr. (Tranz., absol.) Nu știu, n-am văzut = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. Știu eu (sau știi tu etc.) ce știu (sau știi etc.) sau las’ că știu eu, se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. Știi ce? sau știi ceva?, știi una? = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. (Numai) Dumnezeu știe sau știe Dumnezeu, se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. Dumnezeu (mai) știe sau dracul (mai) știe, se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (Intranz.) A-i ști (cuiva) de urmă = a ști unde se află cineva. Pe cât (sau după cât) știu = după informațiile pe care le am. 2. Tranz. A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. 3. Tranz. A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ♦ Refl. A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ♦ Refl. recipr. A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. 4. Intranz. A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ♦ Tranz. A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ♦ A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. 5. Intranz. A se interesa de..., a se îngriji de... II. Tranz. 1. A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. ◊ Expr. A ști carte = a ști să scrie și să citească; p. ext. a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. A ști pe de rost (sau pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru) = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ♦ A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ♦ A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. ◊ Expr. A nu (mai) ști ce să (se) mai facă = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. A nu mai ști ce să facă de... = a fi copleșit de... A nu ști de unde s-o apuce = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (Absol.) Știu eu? exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. 2. A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ♦ A fi hotărât să facă ceva. ◊ Expr. A nu ști ce vrea = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. 3. A ține minte, a-și aminti. 4. A-și da seama, a înțelege, a pricepe. ◊ Expr. A nu (prea) ști multe = a riposta îndată (la provocarea cuiva). Mai știi sau mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!? = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. Nu știu cum = în mod inexplicabil. A fi nu știu cum = a fi ciudat, bizar. A-i fi (cuiva) nu știu cum să... = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) Un nu știu cum sau un nu știu ce = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (Intranz.) A nu ști de glumă = a fi supărăcios. 5. A prevedea. ♦ A presupune, a bănui. 6. A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. ◊ Expr. Să știu (bine) că... sau de-aș ști că... = chiar dacă... ♦ Refl. impers. A fi lucru bine cunoscut. – Lat. scire.

ȘTI, știu, #vb....

A ȘTI știu 1. $tra...

A SE ȘTI ne știm $...

ștì v. 1. a cuno...

știe v vz...

CHI LO SA? (ital.)...

@DOINA ȘTIE, DOINA C...

SAVOIR VIVRE (#fr....

@SI JEUNESSE SAVAIT,...

UN1 (genit. $...

știŭ, știút, a @șt...

Ortografice DOOM

ști (a ~) vb., #...

ști (a ~) vb.,...

ști vb., ind. prez...

Etimologice

ști (-iu, -iut),...

Enciclopedice

@DE OMNI RE SCIBILI ...

@OIDA ME UDEN EIDENA...

@ZWAR WEISS ICH VIEL...

Argou

@a nu ști ce hram po...

@a nu ști cum să(-l)...

a nu ști de glumă ...

@a nu ști de unde să...

@a nu ști în ce ape ...

@a nu ști o boabă / ...

@a nu ști pe unde să...

a ști (ceva) @pe...

a ști boabele $#ex...

@a ști ca pe apă / c...

a ști carte $#expr...

@a ști cât au uitat ...

@a ști ce-i poate pi...

@a ști cum să(-l) ie...

a ști de glumă $#e...

@a ști dincotro bate...

@a ști și toaca-n ce...

a ști unde-i buba ...

@știi bancul cu albi...

știi tu ce $#expr....

Sinonime

ȘTI vb. 1. a afl...

ȘTI vb. 1. a a...

Expresii și citate

@De omni re scibili ...

@Faire de la prose s...

@Hectora quis nosset...

@Ich weiss nicht, wa...

Io non so lettere ...

@Si jeunesse savait,...

@We know what we are...

@Zwar weiss ich viel...

Intrare: ști
verb (VT340)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ști
  • știre
  • știut
  • știutu‑
  • știind
  • știindu‑
 singular plural
  • știi
  • știți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • știu
 (să)
  • știu
  • știam
  • știui
  • știusem
a II-a (tu)
  • știi
 (să)
  • știi
  • știai
  • știuși
  • știuseși
a III-a (el, ea)
  • știe
 (să)
  • știe
  • știa
  • știu
  • știuse
plural I (noi)
  • știm
 (să)
  • știm
  • știam
  • știurăm
  • știuserăm
  • știusem
a II-a (voi)
  • știți
 (să)
  • știți
  • știați
  • știurăți
  • știuserăți
  • știuseți
a III-a (ei, ele)
  • știu
 (să)
  • știe
  • știau
  • știură
  • știuseră
știe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ști, știuverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv (Folosit și absolut) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cunoaște
    • format_quote De-ar ști mama! Vai, să știe Ce-i fac azi, mi-ar da ea mie! COȘBUC, P. I 105. DLRLC
    • format_quote Era odată un boier tare bogat, care nici nu știa sama bogăției sale. SBIERA, P. 139. DLRLC
    • format_quote Știu ce nevoie te-a adus pe la mine. CREANGĂ, P. 213. DLRLC
    • format_quote Nu știai sau ai uitat cum că la vînătorie, ca și la multe altele, eu mă pricep cam tot atîta pre cît se pricepea vestitul ageamiu. ODOBESCU, S. III 9. DLRLC
    • format_quote familiar În construcții negative, urmat mai ales de «ce», la prezent indicativ persoana 1 singular în forma redusă -ș: DLRLC
      • format_quote Dacă nu era cocoana să sară pentru mine... mă rupea, că nu-ș’ ce-avea, era turbat rău de tot. CARAGIALE, O. I 55. DLRLC
      • format_quote Inimioară cu suspin Mult mai plîngi și-mi faci venin, Nu-ș cînd te-oi vedea rîzînd. ȘEZ. XXI 50. DLRLC
    • format_quote De aceasta nu știa altul nime, fără numai cerbul. SBIERA, P. 175. DLRLC
    • format_quote Biata mamă nu știe de astă mare urgie ce i-a venit pe cap. CREANGĂ, P. 25. DLRLC
    • format_quote poetic Numai luna și c-o stea Știe de durerea mea. MARIAN, Î. 44. DLRLC
    • 1.1. A avea cunoștință de existența unui lucru; a se orienta bine într-un anumit loc, a cunoaște bine ceva. DLRLC
      • format_quote Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine. COȘBUC, P. II 169. DLRLC
      • format_quote Acolo eu știu o viță care face niște struguri gustoși. ISPIRESCU, U. 96. DLRLC
      • format_quote Trebuie să te ieu cu mine, dacă zici că știi bine locurile pe aici. CREANGĂ, P. 203. DLRLC
      • format_quote Haideți, copii, după mine, Că știu calea-n codru bine. ALECSANDRI, P. P. 156. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se considera, a se crede. DLRLC
      • format_quote Eu mă știam că sînt legată numai cu prietenie. CONACHI, P. 82. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe știute = în cunoștință de cauză. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe neștiute = fără să-și dea seama. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe neștiute = în ascuns, pe furiș. DEX '09 DEX '98
      sinonime: tiptil
    • chat_bubble tranzitiv (și) absolut Nu știu, n-am văzut = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble expresie Știu eu (sau știi tu etc.) ce știu (sau știi etc.) sau las’ că știu eu, se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se vede că știa ea ce știa. ISPIRESCU, U. 5. DLRLC
      • format_quote Ia lasă-mă, jupîneasă, cu cărțile cele a d-voastre în pace, că eu știu ce știu eu. CREANGĂ, P. 118. DLRLC
      • format_quote Rămîneți voi cu-mpăratul, Ostași, dragii mei, Că eu știu ce știu. TEODORESCU, P. P. 112. DLRLC
    • chat_bubble expresie Tu știi una, eu știu mai multe = eu cunosc mai multe în legătură cu aceasta, am mai multe motive decât tine să... DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști în ce apă se scaldă cineva. DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști ce-i (sau cât îi) face sau plătește (cuiva) pielea = a ști ce fel de om este cineva, a avea idee de ce poate cineva. DLRLC
      • format_quote Taci... că știu cît îți face pielea. CĂLINESCU, E. O. II 246. DLRLC
    • chat_bubble expresie Știi ce? sau știi ceva?, știi una? = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Stăpîne, știi ce? Culcă-te și te odihnește și mîni demineață vom vorbi amîndoi. CREANGĂ, P. 158. DLRLC
      • format_quote Florico, știi una? ALECSANDRI, T. II 896. DLRLC
    • chat_bubble expresie (Numai) Dumnezeu știe sau știe Dumnezeu, se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble expresie Dumnezeu (mai) știe sau dracul (mai) știe, se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble expresie A-i ști cuiva de știre. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv expresie A-i ști (cuiva) de urmă = a ști unde se află cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu-ți mai știu de urmă ție. ȘEZ. V 89. DLRLC
    • chat_bubble expresie Pe cât (sau după cât) știu = după informațiile pe care le am. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Aista nu-i semn bun, după cît știu eu. CREANGĂ, P. 186. DLRLC
  • 2. tranzitiv A lua cunoștință de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: afla auzi
    • format_quote Să știi că pînă azi nici un muritor n-a cutezat să calce hotarele mele pînă aicea. ISPIRESCU, L. 5. DLRLC
    • format_quote Mătușă, de mi-i face acest bine, atunci să știi că ai să ai și mai mult de la mine. CREANGĂ, P. 171. DLRLC
    • format_quote Și să știi că-s sănătos. EMINESCU, O. I 149. DLRLC
    • format_quote La una i-am zis să vie, Ceialaltă să nu știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 73. DLRLC
    • chat_bubble expresie (Așa) să știi (sau să știți)! = formulă prin care i se spune cuiva ceva cu toată hotărârea, pe un ton aproape poruncitor. DLRLC
      • format_quote Așa, să știți. Nu mai dau pe datorie. STANCU, D. 121. DLRLC
      • format_quote Numai cînd veți vîrî tot pămîntul în buzunar, numai atunci veți fura și banii mei. Așa să știți! Așa! DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
  • 3. tranzitiv A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ești vulpe bătrînă, las’ că te știu eu. CĂLINESCU, E. O. II 178. DLRLC
    • format_quote Ciobănaș la oi am fost, Fetele nu mă cunosc; Iar la vară de-oi mai fi, Nici atîta nu m-or ști. ȘEZ. I 212. DLRLC
    • format_quote Pînă cînd nu te știam, Unde mă culcam, dormeam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88. DLRLC
    • format_quote O știau cît de bună este la inimă. RETEGANUL, P. II 30. DLRLC
    • format_quote Nu te-am știut eu că-mi ești de aceștia, că demult îți făceam feliul. CREANGĂ, P. 236. DLRLC
    • format_quote Crezi că te-aș fi ales de discipul al meu, de nu te știam vrednic și adînc? EMINESCU, N. 54. DLRLC
    • format_quote Mă știai om cinstit Și cu bani agonisit, De simbrie neplătit. TEODORESCU, P. P. 598. DLRLC
    • format_quote Până nu stai cu omul în casă, nu-l știi cum este. DLRLC
    • 3.1. reflexiv A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Aleodor se știa vinovat. ISPIRESCU, L. 43. DLRLC
      • format_quote Codre, vei avea păcat Cumva de mă-i da legat, Că nimic nu ți-am stricat, Nu mă știu de vinovat. TEODORESCU, P. P. 295. DLRLC
      • format_quote Numai cu chef să mă știu. ȘEZ. IV 231. DLRLC
      • format_quote Decît cu drăguța proastă, Mai bine la oi pe coastă, C-oi tăia cîte-o nuia Și m-oi ști fără de ea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 453. DLRLC
    • 3.2. reflexiv reciproc A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. COȘBUC, P. I 77. DLRLC
      • format_quote Se știau de tinerei, De pe cînd erau copii. PĂUN-PINCIO, P. 51. DLRLC
  • 4. intranzitiv A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Părinte, te-am așteptat destul, iacă o trecut vadeaua și mie-mi trebuiesc numaidecît banii, eu nu știu, dau hîrtie la judecată. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
    • format_quote De descîntece rîia nu știe. ȘEZ. II 70. DLRLC
    • format_quote A venit o grea urgie Ce de dragoste nu știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. DLRLC
    • format_quote Șoimuleț, pui de romîn, Ce nu știe de stăpîn, Nici nu bei, nici nu mănînci. Ce stai pe gînduri adînci? ALECSANDRI, P. P. 149. DLRLC
    • 4.1. tranzitiv A recunoaște pe cineva sau ceva drept... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Necruțînd nimica-n lume, neștiind nimica sfînt, Uităm că viața-i o punte dintre leagăn și mormînt. HASDEU, R. V. 167. DLRLC
      • format_quote Lumea de stăpîn îl știe. VĂCĂRESCU, P. 6. DLRLC
    • 4.2. A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-au mai știut de vrun năcaz ori supărare. RETEGANUL, P. II 35. DLRLC
      • format_quote Și să nu mai știu de rău. HODOȘ, P. P. 78. DLRLC
      • format_quote Să nu știu de scîrbă-n lume. ȘEZ. II 46. DLRLC
      • format_quote Zile bune n-am avut, De dulceață n-am știut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 22. DLRLC
    • chat_bubble rar expresie A ști de dragul cuiva = a iubi pe cineva, a face pe placul cuiva. DLRLC
      • format_quote De dragul dumitale Știe chiar și sfîntul soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști de frică (sau de frica cuiva). DLRLC
  • 5. intranzitiv A se interesa de..., a se îngriji de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu mai știi de mine. EMINESCU, O. I 128. DLRLC
    • format_quote Dar de murgu cin’ să-mi știe? ȘEZ. I 288. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Că-ți vine, lele, bărbatul! – Las’ să vie, naiba-l știe, Fi-i-ar calea tot pustie! TEODORESCU, P. P. 341. DLRLC
  • 6. tranzitiv A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Tată-său] o învăța tot ce trebuia să știe un viteaz. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
    • format_quote Fiindcă știa bine treaba moșitului, lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
    • format_quote Ș-a strîns... Vro trei babe bătrîne Care știu rîndul la pîne. ALECSANDRI, P. P. 388. DLRLC
    • format_quote Știți toarce, coase, țese. ISPIRESCU, L. 12. DLRLC
    • format_quote Păcat că nu știu a ceti. NEGRUZZI, S. I 59. DLRLC
    • format_quote Din cîți ne aflăm aice, nu știe a cîrmi unul macar. DRĂGHICI, R. 25. DLRLC
    • format_quote Vai de min’ ce-mi place mie. Badea care știe-a scrie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 25. DLRLC
    • 6.1. A vorbi și a înțelege o anumită limbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oare știe franțuzește? EMINESCU, N. 43. DLRLC
      • format_quote Parcă nu prea știe franțuzește. ALECSANDRI, T. I 47. DLRLC
    • 6.2. A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acum fă ce știi, eu nu mă mai amestec. RETEGANUL, P. II 10. DLRLC
      • format_quote El nu știa cum să facă, cum să dreagă, ca să împlinească voia acelui împărat. ISPIRESCU, L. 11. DLRLC
      • format_quote Nu știu cum să fac. CREANGĂ, P. 203. DLRLC
      • format_quote Neștiind cum s-o mîngîi, am început și eu a plînge. NEGRUZZI, S. I 52. DLRLC
      • chat_bubble expresie A nu (mai) ști ce să (se) mai facă = a nu mai găsi nicio soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Nu mai știa ce să facă, ca să mulțumească lui Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 19. DLRLC
      • chat_bubble expresie Ce să știu (știi etc.) sau (refexiv.) (să) mă știu (știi etc.) face = cum să fac (faci etc.), cum să procedez? DLRLC
        • format_quote Umblă feciorii mei toată ziulița, fără să afle undeva capătul pădurii, iar cînd fu seară, erau chiar în locul de unde plecase dimineața. Ce să știe face? RETEGANUL, P. II 71. DLRLC
        • format_quote Ce mă știu eu face și de unde să-ți aduc eu herghelia? ISPIRESCU, L. 27. DLRLC
        • format_quote Ce o să mă știu eu face cînd va veni tristul timp ca ele să se vestejească. NEGRUZZI, S. I 99. DLRLC
        • format_quote El... s-a logodit și d-atunci n-am pace, Nu mă știu ce face. TEODORESCU, P. P. 661. DLRLC
      • chat_bubble expresie A nu mai ști ce să facă de... = a fi copleșit de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Cînd a văzut pe Maica, nu mai știa ce să facă de bucurie, CREANGĂ, P. 135. DLRLC
      • chat_bubble expresie A nu ști de unde s-o apuce = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv (și) absolut expresie Știu eu? exprimă îndoială, nesiguranță, șovăire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Apoi dă... știu eu? Dac’ a vini bărbatu-meu? ALECSANDRI, T. I 264. DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști carte = a ști să scrie și să citească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-a împrumutat iarna cealaltă la Toma Ocî. Știe carte. I-a dat poliță iscălită la mînă cîrciumarului. STANCU, D. 100. DLRLC
      • format_quote I-adevărat, domnule Gheorghidiu, că d-ta știi atît de multă carte? CAMIL PETRESCU, U. N. 63. DLRLC
      • format_quote Pe acesta l-a chemat Și așa l-a întrebat: Știi carte, Cumnate? TEODORESCU, P. P. 263. DLRLC
      • format_quote Cine știe carte are patru ochi. DLRLC
      • chat_bubble prin extensiune A avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble expresie A nu ști buche (bechi sau boabă). DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști și toaca în cer = a fi atotcunoscător, a fi foarte învățat. DLRLC
      • format_quote Îmi scrie că știe și toaca-n cer. DELAVRANCEA, O. II 36. DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști lecția (sau rolul) = a cunoaște bine lecția (sau rolul). DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști (ceva) pe degete. DLRLC
    • chat_bubble expresie A ști pe de rost (sau pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru) = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Știa pe dinafară strofe întregi din Alecsandri, poetul lui favorit. CĂLINESCU, E. 113. DLRLC
      • format_quote Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară. VLAHUȚĂ, O. A. 49. DLRLC
      • format_quote Învățase carte la dascălul Pascal... ce știa toată Alexandria pe de rost. NEGRUZZI, S. I 246. DLRLC
      • format_quote figurat Și cînd propria ta viață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost? EMINESCU, O. I 134. DLRLC
  • 7. tranzitiv A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am întîrziat? – Nu, dar eu nu știu să aștept. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. DLRLC
    • format_quote Să fi scris el?... N-aș ști ce să zic. DELAVRANCEA, O. II 184. DLRLC
    • format_quote De-a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți. EMINESCU, O. I 133. DLRLC
    • format_quote Căpitane, căpitane, Pe drum nu le duce tare Că-s răgute tinerele Și pe drum nu prea știu mere. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302. DLRLC
    • format_quote De ce m-ai știut tu minți pe mine? RETEGANUL, P. I 44. DLRLC
    • 7.1. A fi hotărât să facă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu știu la care voi merge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 33. DLRLC
      • format_quote Nu știu ce l-oi face, Ca să-l las acas’ nu-mi place. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 53. DLRLC
  • 8. tranzitiv A ține minte, a-și aminti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Știi c-am mai mîncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală. CREANGĂ, P. 298. DLRLC
    • 8.1. A avea în minte, a păstra în amintire. DLRLC
      • format_quote Acea culme înverzită O revăd precum o știu... Mi-a văzut copilăria... Mînă, mînă, surugiu. MACEDONSKI, O. I 8. DLRLC
  • 9. tranzitiv A-și da seama. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pricepe înțelege
    • format_quote Dintr-o dată am știut cu cine am de-a face. GALACTION, O. I 94. DLRLC
    • format_quote Mergea Ivan fără să știe unde se duce. CREANGĂ, P. 297. DLRLC
    • format_quote Te-ntreb într-un tîrziu, Uitîndu-mă la tine, privind fără să știu: La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? EMINESCU, O. I 91. DLRLC
    • format_quote Nu știu, mîndră, ce-i asta: Ori iubesc alta ori ba, Pe tin’ nu te pot uita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80. DLRLC
    • 9.1. Este intercalat în frază, la persoana a 2-a, fără sens precis. DLRLC
      • format_quote Plecă și el, știi, cam în dorul lelii. ISPIRESCU, L. 34. DLRLC
      • chat_bubble expresie Știi, colea. DLRLC
      • chat_bubble expresie Știi cine (sau ce), se zice când nu vrem să numim persoana (sau lucrul) de care e vorba. DLRLC
        • format_quote reflexiv Unde-aud cucul cîntînd Și mierlița șuierînd, Nu mă țiu om pre pămînt, Nici nu mă știu unde sînt. TEODORESCU, P. P. 345. DLRLC
    • chat_bubble expresie A nu (prea) ști multe = a riposta îndată (la provocarea cuiva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Așa e țăranul: nu prea știe multe. CREANGĂ, A. 151. DLRLC
    • chat_bubble expresie A nu (mai) ști unde-i e capul (sau a nu-și mai ști capului) = a fi copleșit (de preocupări, de senzații). DLRLC
    • chat_bubble expresie Mai știi sau mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!? = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De frica ocnei s-a răznit Și-i dus de-atunci. Mai știu și eu! Așa i-a fost menit. COȘBUC, P. I 230. DLRLC
      • format_quote Mai știu eu!... Poate ori dumnezeu, ori dracul i-a dat în gînd, ieri noapte, de una ca asta. CREANGĂ, P. 75. DLRLC
      • format_quote Mai știi păcatul, poate să-ți iasă înainte vrun iepure, ceva. CREANGĂ, P. 187. DLRLC
      • format_quote Spune babei ce te chinuiește; că de unde știi, poate să-ți ajute și ea ceva. CREANGĂ, P. 189. DLRLC
    • chat_bubble expresie El (ea etc.) știe (cum sau ce face), exprimă mirarea (sau admirația) față de acțiunile neobișnuite sau inexplicabile ale cuiva. DLRLC
      • format_quote Și acela, el știe ce face, ce drege, de-mi aduce din cînd în cînd așa, cîte puține, de poftă. CREANGĂ, P. 211. DLRLC
      • format_quote [Scaraoschi] se vîră, el știe cum și pe unde, în odaie la Ivan. CREANGĂ, P. 303. DLRLC
    • chat_bubble expresie Nu știu cum = în mod inexplicabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cumva
      • format_quote A fost Cuminte om, dar nu știu cum Așa i-a mers de prost! COȘBUC, P. I 229. DLRLC
      • format_quote Spînul răpede își ațintește privirile asupra lui Harap-Alb și nu știu cum, îl prinde zîmbind. CREANGĂ, P. 233. DLRLC
    • chat_bubble expresie A fi nu știu cum = a fi ciudat, bizar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble expresie A-i fi (cuiva) nu știu cum să... = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dar sufletele aceste... mi-e nu știu cum să le primesc. NEGRUZZI, S. I 93. DLRLC
    • chat_bubble expresie A nu ști ce = a fi nelămurit, a nu-ți da bine seama de situație. DLRLC
      • format_quote Parcă se petrecea nu știu ce. CREANGĂ, P. 276. DLRLC
    • chat_bubble expresie A nu ști cât. DLRLC
    • chat_bubble expresie Cine știe ce (sau unde). DLRLC
    • chat_bubble expresie Nu știu cine = cineva, oarecare. DLRLC
      sinonime: cineva oarecare
    • chat_bubble (și) substantivat expresie Un nu știu cum sau un nu știu ce = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: farmec
      • format_quote Simți un nu știu ce colea la inimioară. ISPIRESCU, L. 35. DLRLC
      • format_quote În toată-a ei făptură e-un «nu știu cum» și-un «nu știu ce». EMINESCU, O. I 208. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv expresie A nu ști de glumă = a fi supărăcios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble învechit popular intranzitiv expresie A nu ști de bărbat = (despre fete, femei) a fi castă, neprihănită. DEXI
  • 10. tranzitiv Prevedea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prevedea
    • format_quote Trecu podul mulțumind lui dumnezeu și neștiind ce o mai aștepta. ISPIRESCU, L. 17. DLRLC
    • format_quote Știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. DLRLC
    • format_quote Cine știe oare și cine îmi va spune Ce o să aducă ziua și anul viitor? ALEXANDRESCU, M. 3. DLRLC
    • format_quote De-aș ști, maică, că m-ai da, Mai bine m-aș spînzura. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. DLRLC
    • 10.1. Bănui, presupune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bănui presupune
      • format_quote Bietul Dionis, de unde să știe el că eu am în sîn o pungă cu aur! GALACTION, O. I 89. DLRLC
      • format_quote Ne-am iubit cu multă frică, Și-ai noști n-au știut nimică. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55. DLRLC
  • 11. tranzitiv A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ți-am fost dragă, știu eu bine. COȘBUC, P. I 51. DLRLC
    • format_quote Să știu bine că mă duc la mînăstire, pîine și sare nu mai mănînc cu el. CARAGIALE, O. I 50. DLRLC
    • format_quote Din ce în ce mai vie o simte-n a lui brațe Și știe că de-acuma a lui rămîne-n veci. EMINESCU, O. I 95. DLRLC
    • format_quote De aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147. DLRLC
    • 11.1. reflexiv impersonal A fi lucru bine cunoscut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se știe că anotimpurile au o durată neegală. DLRLC
    • chat_bubble expresie Să știu (bine) că... sau de-aș ști că... = chiar dacă... DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.