opțiuni
  • info

35 de definiții pentru cunoaște

din care

Explicative DEX

CUNOAȘTE, cunosc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunoștință în chip veridic de obiectele și de fenomenele înconjurătoare; a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul. 2. Tranz. A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului, experienței; a fi luat cunoștință de ceva. 3. Tranz. A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi făcut (personal) cunoștință cu cineva, a fi luat cunoștință de ceva. ◊ Expr. A nu cunoaște moarte = (despre obiecte) a fi trainic, durabil. A-și cunoaște (sau a nu-și cunoaște) lungul nasului = a-și da (sau a nu-și da) seama de ce i se cuvine sau i se poate permite. A face cunoscut (cuiva ceva) = a da de știre, a preveni, a avertiza. ♦ A ști felul de a fi al cuiva. ◊ Expr. A cunoaște lumea = a avea experiența vieții. ♦ A recunoaște, a identifica. ♦ A distinge, a deosebi pe cineva sau ceva. ♦ A avea de-a face cu ceva, a fi în deplină cunoștință de cauză. Cunosc eu bunătatea ta. 4. Refl. (impers.) A se băga de seamă, a se remarca, a se descoperi. ♦ A avea efect, a nu se întâmpla în zadar. Pe unde a trecut, se cunoaște. ◊ Expr. (Tranz.) A cunoaște ceva = a se alege cu un profit, cu un beneficiu. 5. Tranz. A admite ca adevărat; a nu tăgădui. 6. Intranz. (Rar) A-și arăta recunoștința pentru ceva; a răsplăti. 7. Tranz. A admite calitatea sau titlul cuiva. 8. Tranz. A-și da seama de ceva; a înțelege, a ști. – Lat. pop. connoscere (= cognoscere).

cunoaște [#At:...

CUNOAȘTE, cunosc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunoștință de obiectele și de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conștiință; a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul. 2. Tranz. A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului, experienței; a fi luat cunoștință de ceva. 3. Tranz. A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi făcut (personal) cunoștință cu cineva. ◊ Expr. A nu cunoaște moarte = (despre obiecte) a fi trainic, durabil. A-și cunoaște (sau a nu-și cunoaște) lungul nasului = a-și da (sau a nu-și da) seama de ce i se cuvine sau i se poate permite. A face cunoscut (cuiva ceva) = a da de știre, a preveni, a avertiza. ♦ A ști felul de a fi al cuiva. ◊ Expr. A cunoaște lumea = a avea experiența vieții. ♦ A recunoaște, a identifica. ♦ A distinge, a deosebi pe cineva sau ceva. ♦ A avea de-a face cu ceva, a fi în deplină cunoștință de cauză. Cunosc eu bunătatea ta. 4. Refl. A se băga de seamă, a se remarca, a se descoperi. ♦ A avea efect, a nu se întâmpla în zadar. Pe unde a trecut se cunoaște. ◊ Expr. (Tranz.) A cunoaște ceva = a se alege cu un profit. 5. Tranz. A admite adevărul; a nu tăgădui. 6. Intranz. (Rar) A-și arăta recunoștința pentru ceva; a răsplăti. 7. Tranz. A admite calitatea sau titlul cuiva. 8. Tranz. A-și da seama de ceva; a înțelege, a ști. – Lat. pop. connoscere (= cognoscere).

CUNOAȘTE, $cunos...

@A CUNOAȘTE cunosc...

@A SE CUNOAȘTE mă c...

cunoaște v. 1. a...

NI VU, NI CONNU (#...

NOSCE TE IPSUM (#l...

cunósc, -út, a @-o...

Ortografice DOOM

cunoaște (a ~) #v...

cunoaște (a ~) ...

cunoaște vb., ind...

Etimologice

@cunoaște (cunosc,...

Enciclopedice

AB UNO DISCE OMNES...

@AMICUS CERTUS IN RE...

@FELIX QUI POTUIT RE...

GNOTHI SE AUTON (γ...

@HAST DU DIE SORGE N...

@NEMO CENSETUR IGNOR...

NOSCE TE IPSUM! (#...

@RECTUM ITER QUOD SE...

Argou

@a cunoaște ca pe pr...

@a cunoaște ca-n pal...

@a cunoaște toate ch...

Sinonime

CUNOAȘTE vb. 1....

CUNOAȘTE vb. v. $...

CUNOAȘTE vb. @1...

cunoaște vb. #v...

Expresii și citate

Ab uno disce omnes...

@Cunoaște-te pe tine...

@Felix qui potuit re...

@Ignoti nulla cupido...

Nosce te ipsum (la...

@Pour le mieux détes...

Intrare: cunoaște
verb (VT620)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cunoaște
  • cunoaștere
  • cunoscut
  • cunoscutu‑
  • cunoscând
  • cunoscându‑
 singular plural
  • cunoaște
  • cunoașteți
  • cunoșteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cunosc
 (să)
  • cunosc
  • cunoșteam
  • cunoscui
  • cunoscusem
a II-a (tu)
  • cunoști
 (să)
  • cunoști
  • cunoșteai
  • cunoscuși
  • cunoscuseși
a III-a (el, ea)
  • cunoaște
 (să)
  • cunoască
  • cunoștea
  • cunoscu
  • cunoscuse
plural I (noi)
  • cunoaștem
 (să)
  • cunoaștem
  • cunoșteam
  • cunoscurăm
  • cunoscuserăm
  • cunoscusem
a II-a (voi)
  • cunoașteți
 (să)
  • cunoașteți
  • cunoșteați
  • cunoscurăți
  • cunoscuserăți
  • cunoscuseți
a III-a (ei, ele)
  • cunosc
 (să)
  • cunoască
  • cunoșteau
  • cunoscură
  • cunoscuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cunoaște, cunoscverb

  • 1. tranzitiv A lua cunoștință în chip veridic de obiectele și de fenomenele înconjurătoare; a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul. DEX '09 DLRLC
    • format_quote [Filosofia materialistă] arată că nu există decît lumea percepută prin simțuri, că lumea este materia în mișcare, că lumea exterioară pe care o cunoaștem cu toții și fiecare dintre noi, fizicul, e singura realitate obiectivă. LENIN, MAT. EMP. 244. DLRLC
    • format_quote Dacă lumea poate fi cunoscută și cunoștințele noastre despre legile dezvoltării naturii sînt cunoștințe autentice, care au însemnătatea unui adevăr obiectiv, urmează că viața socială, dezvoltarea societății, poate fi de asemenea cunoscută, iar datele științei asupra legilor de dezvoltare a societății sînt date autentice, care au însemnătatea unor adevăruri obiective. STALIN, PROBL. LEN. 561. DLRLC
  • 2. tranzitiv A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului, experienței; a fi luat cunoștință de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Partidul proletariatului, dacă vrea să fie un adevărat partid, trebuie să cunoască, înainte de toate, legile de dezvoltare a producției, legile de dezvoltare economică a societății. STALIN, PROBL. LEN. 568. DLRLC
    • format_quote Dar dumneaei nu cunoaște că toate animalele... nu se ating de brîndușa de toamnă. SADOVEANU, N. F. 35. DLRLC
    • format_quote Se vede că ești străin și nu cunoști locurile pe aici. CREANGĂ, P. 202. DLRLC
    • format_quote De copil, Alexandrescu cunoștea poeții greci vechi și moderni. GHICA, S. A. 133. DLRLC
    • format_quote Cunosc urmările acestei grozave patimi. NEGRUZZI, S. I 45. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Eu cunosc bine pe-aici și poate mai încolo să ai nevoie de unul ca mine. CREANGĂ, P. 199. DLRLC
  • 3. tranzitiv A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi făcut (personal) cunoștință cu cineva, a fi luat cunoștință de ceva. DEX '09 DLRLC
    • format_quote A cunoaște pe cineva din vedere. A cunoaște pe cineva personal. DLRLC
    • format_quote Toți vor să te cunoască, caută să vii pe la noi. DAVIDOGLU, M. 25. DLRLC
    • format_quote Nu-l cunoaște pe tata. Spune și el după noi, bătînd din palme: tata, vine tata – însă habar n-are cine-i... SAHIA, N. 48. DLRLC
    • format_quote Mă cunoșteau vecinii toți – Tu nu m-ai cunoscut. EMINESCU, O. I 191. DLRLC
    • format_quote Mă duc în țări străine, Unde nu cunosc pe nime. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 110. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc Umblînd el razna... se cunoscu cu Pan, un zeu pădurean. ISPIRESCU, U. 107. DLRLC
    • format_quote reflexiv reciproc D-apoi chitești dumneata că nu ne cunoaștem noi cu Ștefan a Petrei? CREANGĂ, A. 58. DLRLC
    • format_quote Cu toate că o cunoscuse că-i stăpîna lui... se repezi cel dintîi cu bîta. CAMILAR, TEM. 63. DLRLC
    • format_quote Ești și d-ta ca Cresus, care nu-și cunoștea averile. ALECSANDRI, T. I 288. DLRLC
    • format_quote Nu cunoști ce va să zică prietenii de petrecere. CARAGIALE, O. III 61. DLRLC
    • format_quote O simțire pe care n-o cunoscuse niciodată. EMINESCU, N. 71. DLRLC
    • format_quote Apoi, cumetre, dacă cunoști rău, de ce nu fugi de el? ALECSANDRI, T. 1539. DLRLC
    • 3.1. A ști felul de a fi al cuiva, a avea cunoștință despre caracterul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să încerce și, cît îl cunosc, va urca. DAVIDOGLU, M. 16. DLRLC
      • format_quote Nu te uita ca un motan blînd, că te cunosc eu cîte parale faci. SADOVEANU, N. F. 8. DLRLC
      • format_quote Eu nu ți-aș dori vrodată să ajungi să ne cunoști! EMINESCU, O. I 147. DLRLC
      • chat_bubble A cunoaște lumea = a avea experiența vieții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.2. Identifica, recunoaște. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: identifica recunoaște
      • format_quote [Rândunica] zbura ca în vis, despicînd aerul în dungi mari, undulate. Din depărtare cunoscu locul. BASSARABESCU, V. 51. DLRLC
      • format_quote Ea i-au mulțumit cu gingășie, cunoscînd într-însul pe Petrea voinicul. SBIERA, P. 23. DLRLC
      • format_quote Dănilă însă a început a-i striga pe nume; și ei, cunoscînd glasul lui, s-au oprit. CREANGĂ, P. 59. DLRLC
      • format_quote N-ai văzut pe dragul meu? – Poate că l-oi fi văzut. Dară nu l-am cunoscut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 23. DLRLC
      • format_quote De pe bici l-am cunoscut. COȘBUC, P. I 93. DLRLC
      • format_quote După năframă și turtă, l-au putut cunoaște ca frate. SBIERA, P. 134. DLRLC
      • 3.2.1. A ajunge la concluzia că... DLRLC
        • format_quote Și-l cunosc pe fluierat Că e june ne-nsurat. HODOȘ, P. P. 62. DLRLC
        • format_quote reflexiv pasiv Te cunoști de pe cosiță Că ești de-a maică-ta viță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 249. DLRLC
    • 3.3. A distinge, a deosebi pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deosebi distinge
      • format_quote Puse mîna pe una și zise: tu ești! – Ai avut noroc că m-ai cunoscut, că de nu mă cunoșteai, mergeai precum ai venit. RETEGANUL, P. V. 66. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv S-a gîndit mult cum să facă ca să se cunoască bine copilul ei din al bucătăresei. RETEGANUL, P. IV 37. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Acum chiar nu se puteau cunoaște unul de celălalt. RETEGANUL, P. IV 37. DLRLC
    • 3.4. A avea de-a face cu ceva, a fi în deplină cunoștință de cauză. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cunosc eu bunătatea ta. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Poporului nostru, care de-a lungul istoriei sale a cunoscut asuprirea turcească, jugul imperialist, grozăviile războiului, îi sînt nespus de scumpe independența și pacea. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 473. DLRLC
    • chat_bubble A nu cunoaște moarte = (despre obiecte) a fi trainic, durabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A nu cunoaște moarte = (despre persoane) a lăsa o amintire neștearsă. DLRLC
      • format_quote Noi nu avem nici timp, nici loc Și nu cunoaștem moarte. EMINESCU, O. I 177. DLRLC
    • chat_bubble A-și cunoaște (sau a nu-și cunoaște) lungul nasului = a-și da (sau a nu-și da) seama de ce i se cuvine sau i se poate permite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vru... să-i arate că nu-și cunoaște lungul nasului. ISPIRESCU, U. 109. DLRLC
    • chat_bubble A face cunoscut (cuiva ceva) = a da de știre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: avertiza preveni
      • format_quote Măria-sa regele Poloniei, mare ducă de Lituania... vă face cunoscut ca să vă închinați. NEGRUZZI, S. I 172. DLRLC
      • format_quote La acest sfat toți fură de părere și îndemnară pe Mihai ca să țină domnia acestei țări... Spre a face cunoscută împăratului această hotărîre a țării, Mihai îi trimise îndată doi soli. BĂLCESCU, O. II 270. DLRLC
  • 4. reflexiv impersonal A se băga de seamă, a se remarca, a se descoperi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: descoperi distinge remarca
    • format_quote Fiecare strop de apă, cînd pică înapoi la matcă, se face cîte un armean împrejurul lui, și de ce merge se mărește, pînă ce intră iarăși în sînul matcei de unde a ieșit, fără... să se cunoască nici locul unde a picat stropul. ISPIRESCU, L. 34. DLRLC
    • format_quote Casa cea de aramă... era acum toată numai un sloi de gheață și nu se mai cunoștea pe din afară nici ușă, nici ușori, nici gratii. CREANGĂ, P. 255. DLRLC
    • format_quote Nici nu se cunoștea de unde au mîncat și au băut, că doar mîncare și băutură era acolo, nu șagă. CREANGĂ, P. 260. DLRLC
    • format_quote Se părea neastîmpărat, vorbea singur și se cunoștea că meditează vreo nouă moarte. NEGRUZZI, S. I 143. DLRLC
    • 4.1. A avea efect, a nu se întâmpla în zadar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe unde a trecut, se cunoaște. DEX '09
      • format_quote Unde-o pune umărul se cunoaște. DEȘLIU, G. 25. DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv A cunoaște ceva = a se alege cu un profit, cu un beneficiu. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Nu-s deprins a îmbla cu croșna în spate, din stăpîn în stăpîn, și vreau să cunosc ceva, cînd voi ieși de la dumneata. CREANGĂ, P. 151. DLRLC
  • 5. tranzitiv A admite ca adevărat; a nu tăgădui. DEX '09 DLRLC
    sinonime: recunoaște
    • format_quote Cunosc că ești mai tare decît mine. RETEGANUL, P. IV 16. DLRLC
    • format_quote Însuși învățații Ardealului sînt astăzi uimiți de rodurile și confuzia produsă... cunosc că sistemele [Școlii ardelene] au întrecut hotarul lucrurilor iertate. RUSSO, S. 80. DLRLC
    • format_quote Simt, cunosc, văd că sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei. NEGRUZZI, S. I 47. DLRLC
    • format_quote Nu-mi cunosc nici o vină. SEVASTOS, C. 125. DLRLC
    • format_quote reflexiv impersonal Se cunoștea că de-abia se ținea să nu rîdă. SADOVEANU, O. VI 246. DLRLC
    • format_quote reflexiv impersonal Nu-i așa că se cunoaște că n-am dormit? CARAGIALE, O. II 214. DLRLC
    • format_quote reflexiv impersonal De pe barbetă și musteți, se cunoștea că era străin. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
    • format_quote reflexiv (În formă personală, cu sens impersonal) Mă cunosc că-s vinovat. ȘEZ. I 107. DLRLC
  • 6. intranzitiv rar A-și arăta recunoștința pentru ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răsplăti
    • format_quote Scapă-mă de necaz, și pe urmă o să cunosc și eu. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Dacă mă vei cunoaște bine, apoi să știi că pînă mîne ți-a fi fiica sănătoasă. SBIERA, P. 302. DLRLC
    • format_quote tranzitiv O să-ți cunoască vrun har pentru astea toate. GORJAN, H. I 16. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Lasă-mă... să mulțămesc întîi ziditorului mieu și apoi mă voi întoarce a cunoaște și facerea ta de bine. DRĂGHICI, R. 21. DLRLC
  • 7. tranzitiv A admite calitatea sau titlul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toate vietățile pămîntului se temea de dînsul și-l cunoștea ca stăpîn. SBIERA, P. 304. DLRLC
    • format_quote Mihai-vodă... nu voi în nici un chip să-l cunoască [pe Basta] de general-căpitan al țării. BĂLCESCU, O. II 269. DLRLC
  • 8. tranzitiv A-și da seama de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înțelege ști
    • format_quote Nimeni nu cunoaște Ce-i în sufletul femeii. COȘBUC, P. I 72. DLRLC
    • format_quote Fata... își aduse aminte de povețele calului, și cunoscînd viclenia, zise... ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
    • format_quote Un bătrîn odinioară sfîrșitul său cunoscînd... Chemă la sine pe fiul său. PANN, P. V. III 112. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.