opțiuni
  • info

19 definiții pentru înveli

din care

Explicative DEX

ÎNVELI, învelesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. ♦ Tranz. A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ Tranz. A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. ♦ Tranz. A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. 2. Tranz. A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. – Cf. sl. valiti.

ÎNVELI, învelesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. ♦ Tranz. A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ Tranz. A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. ♦ Tranz. A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. 2. Tranz. A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. – Cf. sl. valiti.

înveli [At: ...

ÎNVELI, $învelesc...

A ÎNVELI ~esc $t...

învelì v. 1. a p...

învăli v #v...

învoli v #v...

învălésc (est) și ...

@învelésc, -líș, -li...

Ortografice DOOM

înveli (a ~) #vb....

înveli (a ~) #v...

înveli vb., ind. ...

înveli...

învelesc.

Etimologice

@înveli (învelesc,...

Sinonime

ÎNVELI vb. 1. a...

ÎNVELI vb. 1....

Antonime

A (se) înveli ≠ a ...

A înveli ≠ a dezve...

Intrare: înveli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înveli
  • ‑nveli
  • învelire
  • ‑nvelire
  • învelit
  • ‑nvelit
  • învelitu‑
  • ‑nvelitu‑
  • învelind
  • ‑nvelind
  • învelindu‑
  • ‑nvelindu‑
 singular plural
  • învelește
  • ‑nvelește
  • înveliți
  • ‑nveliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învelesc
  • ‑nvelesc
 (să)
  • învelesc
  • ‑nvelesc
  • înveleam
  • ‑nveleam
  • învelii
  • ‑nvelii
  • învelisem
  • ‑nvelisem
a II-a (tu)
  • învelești
  • ‑nvelești
 (să)
  • învelești
  • ‑nvelești
  • înveleai
  • ‑nveleai
  • înveliși
  • ‑nveliși
  • înveliseși
  • ‑nveliseși
a III-a (el, ea)
  • învelește
  • ‑nvelește
 (să)
  • învelească
  • ‑nvelească
  • învelea
  • ‑nvelea
  • înveli
  • ‑nveli
  • învelise
  • ‑nvelise
plural I (noi)
  • învelim
  • ‑nvelim
 (să)
  • învelim
  • ‑nvelim
  • înveleam
  • ‑nveleam
  • învelirăm
  • ‑nvelirăm
  • înveliserăm
  • ‑nveliserăm
  • învelisem
  • ‑nvelisem
a II-a (voi)
  • înveliți
  • ‑nveliți
 (să)
  • înveliți
  • ‑nveliți
  • înveleați
  • ‑nveleați
  • învelirăți
  • ‑nvelirăți
  • înveliserăți
  • ‑nveliserăți
  • înveliseți
  • ‑nveliseți
a III-a (ei, ele)
  • învelesc
  • ‑nvelesc
 (să)
  • învelească
  • ‑nvelească
  • înveleau
  • ‑nveleau
  • înveliră
  • ‑nveliră
  • înveliseră
  • ‑nveliseră
învăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
învoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înveli, învelescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: acoperi înfășura antonime: dezveli
    • format_quote A învelit copilul cu plapuma. A învelit pachetul în hârtie. DLRLC
    • format_quote Ofițerul de cuart, învelit în mantaua de ploaie, controlează cercetător busola. BART, S. M. 16. DLRLC
    • format_quote A întîlnit doi tineri călări, care se îndreptau în fuga cailor spre dealul Catalinei, din care a cunoscut pe Dragomir curteanul, iar pe celălalt nu l-a putut videa, fiind învelit cu mantaua. NEGRUZZI, S. I 108. DLRLC
    • format_quote figurat [Boul] pornește cu pași grei, se apropie de stăpîn, pînă cînd îl învelește în umbra trupului lui trudit, ca într-o pînză răcoroasă. GÎRLEANU, L. 39. DLRLC
    • format_quote (Fără determinare) Soarele e galben, norii-l învelesc, Rîurile albe în sînge roșesc. BOLINTINEANU, O. 10. DLRLC
    • format_quote De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mă-nveli. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Făt-Frumos își spălă fața în baia de lacrîmi, apoi învălindu-se în mantaua ce i-o țăsuse... se culcă. EMINESCU, N. 29. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îmbrăca
    • 1.2. tranzitiv A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Casa noastră e învelită cu șindrilă. STANCU, D. 295. DLRLC
      • format_quote Casele învălite cu argint... strălucea la soare. ISPIRESCU, L. 300. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: învălui
      • format_quote Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit Și prin satul adormit Doar vrun cîne-n somn mai latră Răgușit. COȘBUC, P. I 48. DLRLC
  • 2. tranzitiv A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.