11 definiții pentru vântișor

din care

Explicative DEX

VÂNTIȘOR s. n. Vântuleț. – Vânt + suf. -ișor.

VÂNTIȘOR s. n. Vântuleț. – Vânt + suf. -ișor.

vântișor sn...

ventișor sn...

vintișor sn...

vîntișor s.n. V...

VÎNTIȘOR s. m. ...

Ortografice DOOM

vântișor s. #n....

vântișor s. n....

vântișor s. n., p...

Sinonime

VÂNTIȘOR s. v. $v...

VÎNTIȘOR s. $(M...

Intrare: vântișor
vântișor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vântișor
  • vântișorul
  • vântișoru‑
plural
  • vântișoare
  • vântișoarele
genitiv-dativ singular
  • vântișor
  • vântișorului
plural
  • vântișoare
  • vântișoarelor
vocativ singular
plural
ventișor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vintișor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vântișor, vântișoaresubstantiv neutru

  • 1. Vânticel, vântuleț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un vîntișor prinse a bate printre ramurile sălciilor desfrunzite, iar la mal valurile se loveau de țărm cu zgomot ușor și sec. DUNĂREANU, N. 130. DLRLC
    • format_quote Bătea un vîntișor subțire în ziua aceea, de-ți frigea obrazul. CREANGĂ, A. 87. DLRLC
etimologie:
  • Vânt + -ișor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.