opțiuni
  • info

20 de definiții pentru voință

din care

Explicative DEX

VOINȚĂ, voințe, s. f. 1. Funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor. ♦ Trăsătură de caracter definită prin decizie fermă și perseverență în învingerea obstacolelor. 2. Ceea ce hotărăște cineva; hotărâre, decizie, voie. ♦ Învoire, consimțământ. 3. Intenție, scop. 4. Dorință, poftă, chef. – Voi2 + suf. -ință.

voință sf [#...

voință s.f. @...

VOINȚĂ, voințe, s. f. 1. Funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor. ♦ Trăsătură de caracter manifestată prin decizie fermă și perseverență în învingerea piedicilor, greutăților, încurcăturilor de orice fel. 2. Ceea ce hotărăște cineva; hotărâre, decizie, voie. ♦ Învoire, consimțământ, permisiune. 3. Intenție, scop, țel, țintă. 4. Dorință, poftă, chef. – Voi2 + suf. -ință.

VOINȚĂ, (rar) $vo...

VOINȚĂ ~e f. 1)...

voință f. 1. put...

voínță f., pl. e...

vroință sf ...

VROINȚĂ s. f. #...

Ortografice DOOM

voință s. f.,...

voință s. f., #...

voință s. f., g.-...

voință, gen. voi...

voință, -țe.

Enciclopedice

@HOC VOLO, SIC IUBEO...

Sinonime

VOINȚĂ s. 1. v....

VOINȚĂ s. 1. ...

Expresii și citate

@Hoc volo, sic iubeo...

@Sit pro ratione vol...

Intrare: voință
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voință
  • voința
plural
  • voințe
  • voințele
genitiv-dativ singular
  • voințe
  • voinței
plural
  • voințe
  • voințelor
vocativ singular —
plural —
vroință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vroință
  • vroința
plural
  • vroințe
  • vroințele
genitiv-dativ singular
  • vroințe
  • vroinței
plural
  • vroințe
  • vroințelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

voință, voințesubstantiv feminin

  • 1. Funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: voie vrere
    • format_quote Își încordă încă o dată toată voința. DUMITRIU, N. 130. DLRLC
    • format_quote Voința-nvinge tot: de-o ai în tine, Tu nu te temi de rău, de greu nu-ți pasă. COȘBUC, P. II 304. DLRLC
    • format_quote La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă, Pe cînd totul era lipsă de viață și voință. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
    • format_quote Voința lui Miron birui și domnul rămase pe loc. BĂLCESCU, O. I 186. DLRLC
    • 1.1. Trăsătură de caracter definită prin decizie fermă și perseverență în învingerea obstacolelor. DEX '09
  • 2. Ceea ce hotărăște cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: decizie fermitate hotărâre voie
    • format_quote Nu las eu să se treacă așa de ușor peste voința mea. DUMITRIU, N. 133. DLRLC
    • format_quote Vîrîți-vă printre cei ce se adună și spuneți că voința mea e să nu curgă sîngele. DELAVRANCEA, A. 150. DLRLC
    • format_quote Cît bine mi-ai făcut cu două cuvinte... și de la voința matale atîrnă ca să-mi dai și inimă. ALECSANDRI, T. I 68. DLRLC
    • format_quote Că împăratul va trimite comisarii săi în Ardeal și că printr-înșii va face cunoscut lui Mihai-vodă voința sa. BĂLCESCU, O. II 271. DLRLC
    • 2.1. Consimțământ, permisiune, învoire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: consimțământ permisiune învoire
      • format_quote Regret numai că atunci n-am rămas acasă, chiar împotriva voinței tatii. REBREANU, R. II 226. DLRLC
      • format_quote Dacă tu ești Ștefan cu adevărat, Apoi tu aice fără biruință Nu poți ca să intri cu a mea voință. BOLINTINEANU, O. 34. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune prepozițională învechit În voința = în puterea. DLRLC
      • format_quote Se întîmpla asemenea că țăranii erau în voința stăpînului. KOGĂLNICEANU, S. A. 141. DLRLC
  • 3. Intenție, scop, țel, țintă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: intenție scop țel țintă
    • format_quote Pedantismul este voința de a statornici prin logică gramaticală... tîlcuirea și forma cuvintelor vechi și nouă. RUSSO, O. 68. DLRLC
    • format_quote Ne învinovăți... pentru într-adins voință de faptă rea și viclenie asupra cinstii sale. GORJAN, H. IV 186. DLRLC
  • 4. Senzație de satisfacere a gustului. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: chef dorință plac plăcere poftă voie
    • format_quote I se împlini și astă voință. ISPIRESCU, L. 31. DLRLC
    • format_quote Voințele ți se realizează după gîndirea ta. EMINESCU, N. 54. DLRLC
    • format_quote Te rog, fă ș-a mea voință Nu ieși seara-n uliță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 246. DLRLC
    • 4.1. Voința cea (mai) de pe urmă (sau ultimele voințe) = ceea ce dorește cineva să se facă după moartea sa. DLRLC NODEX
      • format_quote Să se ducă ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului nostru. CREANGĂ, P. 184. DLRLC
etimologie:
  • Voi (1.) + -ință. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.