opțiuni
  • info

27 de definiții pentru prididi

din care

Explicative DEX

PRIDIDI, prididesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. și intranz. (De obicei în construcții negative) A fi în stare să ducă ceva cu bine la capăt, să îndeplinească un lucru. 2. Tranz. A năpădi, a asalta, a copleși pe cineva cu ceva. 3. Tranz. A birui, a învinge într-o luptă. ♦ Fig. A stăpâni; a opri. – Din sl. prideti.

prididi [At: ...

PRIDIDI, prididesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. și intranz. (De obicei în construcții negative) A fi în stare să ducă ceva cu bine la capăt, să îndeplinească un lucru. 2. Tranz. A năpădi, a asalta, a copleși pe cineva cu ceva. 3. Tranz. A birui, a învinge într-o luptă. ♦ Fig. A stăpâni; a opri. – Din sl. prideti.

PRIDIDI, $pridide...

A PRIDIDI ~esc $...

prididí v. 1. a ...

prădădi v #...

$pridădi v vz...

pridedi v #...

pridudi v #...

PRIDEDI vb. IV ...

PRIDUDI vb. IV ...

prădădésc, V. @pri...

pridădésc v. tr. (...

prididésc v. tr. (...

Ortografice DOOM

prididi (a ~) (#p...

prididi (a ~) (...

prididi vb., ind....

Etimologice

@prididi (pridides...

Argou

prididi, $pridides...

Sinonime

PRIDIDI vb. a dov...

PRIDIDI vb. v. $b...

PRIDIDI vb. a d...

prididi vb. #v....

PRIDĂDI vb. v. $c...

pridădi vb. #v....

Regionalisme / arhaisme

prididí, $pridides...

Intrare: prididi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prididi
  • prididire
  • prididit
  • prididitu‑
  • prididind
  • prididindu‑
 singular plural
  • prididește
  • prididiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prididesc
 (să)
  • prididesc
  • pridideam
  • prididii
  • prididisem
a II-a (tu)
  • prididești
 (să)
  • prididești
  • pridideai
  • prididiși
  • prididiseși
a III-a (el, ea)
  • prididește
 (să)
  • prididească
  • prididea
  • prididi
  • prididise
plural I (noi)
  • prididim
 (să)
  • prididim
  • pridideam
  • prididirăm
  • prididiserăm
  • prididisem
a II-a (voi)
  • prididiți
 (să)
  • prididiți
  • pridideați
  • prididirăți
  • prididiserăți
  • prididiseți
a III-a (ei, ele)
  • prididesc
 (să)
  • prididească
  • pridideau
  • prididiră
  • prididiseră
prădădi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pridădi
  • pridădire
  • pridădit
  • pridăditu‑
  • pridădind
  • pridădindu‑
 singular plural
  • pridădește
  • pridădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pridădesc
 (să)
  • pridădesc
  • pridădeam
  • pridădii
  • pridădisem
a II-a (tu)
  • pridădești
 (să)
  • pridădești
  • pridădeai
  • pridădiși
  • pridădiseși
a III-a (el, ea)
  • pridădește
 (să)
  • pridădească
  • pridădea
  • pridădi
  • pridădise
plural I (noi)
  • pridădim
 (să)
  • pridădim
  • pridădeam
  • pridădirăm
  • pridădiserăm
  • pridădisem
a II-a (voi)
  • pridădiți
 (să)
  • pridădiți
  • pridădeați
  • pridădirăți
  • pridădiserăți
  • pridădiseți
a III-a (ei, ele)
  • pridădesc
 (să)
  • pridădească
  • pridădeau
  • pridădiră
  • pridădiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pridedi
  • pridedire
  • pridedit
  • prideditu‑
  • pridedind
  • pridedindu‑
 singular plural
  • pridedește
  • pridediți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pridedesc
 (să)
  • pridedesc
  • pridedeam
  • pridedii
  • pridedisem
a II-a (tu)
  • pridedești
 (să)
  • pridedești
  • pridedeai
  • pridediși
  • pridediseși
a III-a (el, ea)
  • pridedește
 (să)
  • pridedească
  • pridedea
  • pridedi
  • pridedise
plural I (noi)
  • pridedim
 (să)
  • pridedim
  • pridedeam
  • pridedirăm
  • pridediserăm
  • pridedisem
a II-a (voi)
  • pridediți
 (să)
  • pridediți
  • pridedeați
  • pridedirăți
  • pridediserăți
  • pridediseți
a III-a (ei, ele)
  • pridedesc
 (să)
  • pridedească
  • pridedeau
  • pridediră
  • pridediseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pridudi
  • pridudire
  • pridudit
  • priduditu‑
  • pridudind
  • pridudindu‑
 singular plural
  • pridudește
  • pridudiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pridudesc
 (să)
  • pridudesc
  • pridudeam
  • pridudii
  • pridudisem
a II-a (tu)
  • pridudești
 (să)
  • pridudești
  • pridudeai
  • pridudiși
  • pridudiseși
a III-a (el, ea)
  • pridudește
 (să)
  • pridudească
  • pridudea
  • pridudi
  • pridudise
plural I (noi)
  • pridudim
 (să)
  • pridudim
  • pridudeam
  • pridudirăm
  • pridudiserăm
  • pridudisem
a II-a (voi)
  • pridudiți
 (să)
  • pridudiți
  • pridudeați
  • pridudirăți
  • pridudiserăți
  • pridudiseți
a III-a (ei, ele)
  • pridudesc
 (să)
  • pridudească
  • pridudeau
  • pridudiră
  • pridudiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prididi, prididescverb

popular familiar
  • 1. tranzitiv intranzitiv (De obicei în construcții negative) A fi în stare să ducă ceva cu bine la capăt, să îndeplinească un lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răzbi
    • format_quote Patru mîni tinere și zdravene n-ar fi putut prididi atîta lucru cît dovedea el cu o mînă și jumătate. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 89. DLRLC
    • format_quote Tinerii spun ce furtuni au prididit, ce fete din Triest au înduplecat, și cîți delfini au întrecut la înot. DELAVRANCEA, S. 65. DLRLC
    • format_quote Femeile... cară [grâul] cu sacii la movilă, unde de-abia îl pot prididi, în patru mașini de vînturat. VLAHUȚĂ, O. A. 368. DLRLC
    • format_quote Popii de la patru biserici abia pridideau cu îngropările. STANCU, D. 384. DLRLC
    • format_quote Serdăreasa Zinca nu mai prididește de grija mesei și a întrebărilor de tot soiul. CAMIL PETRESCU, O. I 326. DLRLC
  • 2. tranzitiv A năpădi, a asalta, a copleși pe cineva cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: asalta copleși năpădi
    • format_quote Sosirea alegerilor parlamentare nu mai este depărtată. Ca mîine ne vor prididi cu întrunirile lor zgomotoase. DEMETRESCU, O. 197. DLRLC
    • format_quote Inima îmi era mai ușoară și mai prididită de frumusețea firii. GALACTION, O. I 209. DLRLC
    • format_quote Gînduri fericite o pridideau și, din întunericul tihnit al odăii, se revărsa asupră-i un farmec cald. VLAHUȚĂ, O. A. 103. DLRLC
    • format_quote Dorul cînd mă prididește, Nici un timp nu mă oprește. TEODORESCU, P. P. 274. DLRLC
    • format_quote poetic Uriașii munți... erau acum blajini, tihniți și prididiți de soare. GALACTION, O. I 155. DLRLC
  • 3. tranzitiv A birui, a învinge într-o luptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: birui doborî răpune înfrânge învinge
    • format_quote Se apucară și ei să scoată apa din corabie, dar nu puteau prididi pe dracul. MARIAN, INS. 405. DLRLC
    • 3.1. figurat Opri, stăpâni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: opri stăpâni
      • format_quote Apropiindu-se de casă, Maria Sandului nu-și mai putu prididi plînsul. DELAVRANCEA, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.