opțiuni
  • info

21 de definiții pentru jargon

din care

Explicative DEX

JARGON, jargoane, s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi. 2. (înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

jargon sn{{... modificată

*JARGON (pl. ...

JARGON, jargoane, s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

JARGON, jargoane, s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

JARGON, $jargoane...

JARGON s.n. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesiuni etc., cu o sferă de circulație îngustă, care are fond principal de cuvinte și o structură gramaticală proprie. [< fr. jargon].

JARGON s. n. ...

JARGON ~oane $n....

jargon n. 1. lim...

* jargón n., pl. $...

giargon sn #v...

Ortografice DOOM

jargon s. n.,...

jargon s. n., #...

jargon s. n., pl....

Jargon

JARGON s. f. (<...

Argou

a arunca jargoane ...

@jargoane de popă de...

Sinonime

JARGON s. $(LINGV...

jargon s.n. ($#...

JARGON s. $(#LI...

Intrare: jargon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jargon
  • jargonul
  • jargonu‑
plural
  • jargoane
  • jargoanele
genitiv-dativ singular
  • jargon
  • jargonului
plural
  • jargoane
  • jargoanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giargon
  • giargonul
plural
  • giargoane
  • giargoanele
genitiv-dativ singular
  • giargon
  • giargonului
plural
  • giargoane
  • giargoanelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jargon, jargoanesubstantiv neutru

  • 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi. DEX '09 MDA2 DN
    sinonime: gerg
    • format_quote Dialectele și jargoanele reprezintă ramificații ale limbii naționale a întregului popor, sînt lipsite de orice independență lingvistică și sînt sortite să vegeteze. STALIN, PROBL. LINGV. 13. DLRLC
    • format_quote Astăzi, cuvintele de jargon încep să fie părăsite. GRAUR, F. L. 156. DLRLC
    • format_quote Jargonul hoților. NODEX
    • diferențiere Ramificație a limbii comune, folosită de aristocrație și de vârfurile burgheziei, având o sferă de circulație îngustă, și menită să dispară, fiind lipsită de fond principal de cuvinte și de structură gramaticală proprii. DLRLC
  • 2. învechit impropriu Dialect, grai. DEX '09 MDA2 DEX '98
    sinonime: dialect grai
  • 3. învechit Limbă idiș a evreilor din România. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.