opțiuni
  • info

15 definiții pentru iuți

din care

Explicative DEX

IUȚI, iuțesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să se producă, să meargă etc. sau a se produce, a merge etc. mai repede, mai prompt; a (se) grăbi. Își iuțește pașii. ♦ Refl. A deveni mai tare, mai intens. Vântul s-a iuțit. 2. Refl. (Rar) A se enerva, a se supăra, a se mânia ușor. 3. Tranz. și refl. A da sau a căpăta un gust înțepător, usturător, picant. Mâncarea s-a iuțit. – Din iute.

IUȚI, iuțesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să se producă, să meargă etc. sau a se produce, a merge etc. mai repede, mai prompt; a (se) grăbi. Își iuțește pașii. ♦ Refl. A deveni mai tare, mai intens. Vântul s-a iuțit. 2. Refl. (Rar) A se enerva, a se supăra, a se mânia ușor. 3. Tranz. și refl. A da sau a căpăta un gust înțepător, usturător, picant. Mâncarea s-a iuțit. – Din iute.

iuți [At: COR...

IUȚI, iuțesc, #...

A IUȚI ~esc $tra...

@A SE IUȚI mă ~esc...

iuțì v. 1. a da ...

ĭuțésc (mă) v. ref...

Ortografice DOOM

iuți (a ~) vb.,...

iuți (a ~) #vb....

iuți vb., ind. pr...

Enciclopedice

IUȚI2 s. m. #pl...

Sinonime

IUȚI vb. 1. v. ...

IUȚI vb. v. $căli...

IUȚI vb. 1. a...

iuți vb. v. C...

Intrare: iuți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • iuți
  • iuțire
  • iuțit
  • iuțitu‑
  • iuțind
  • iuțindu‑
 singular plural
  • iuțește
  • iuțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iuțesc
 (să)
  • iuțesc
  • iuțeam
  • iuții
  • iuțisem
a II-a (tu)
  • iuțești
 (să)
  • iuțești
  • iuțeai
  • iuțiși
  • iuțiseși
a III-a (el, ea)
  • iuțește
 (să)
  • iuțească
  • iuțea
  • iuți
  • iuțise
plural I (noi)
  • iuțim
 (să)
  • iuțim
  • iuțeam
  • iuțirăm
  • iuțiserăm
  • iuțisem
a II-a (voi)
  • iuțiți
 (să)
  • iuțiți
  • iuțeați
  • iuțirăți
  • iuțiserăți
  • iuțiseți
a III-a (ei, ele)
  • iuțesc
 (să)
  • iuțească
  • iuțeau
  • iuțiră
  • iuțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iuți, iuțescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A face să se producă, să meargă etc. sau a se produce, a merge etc. mai repede, mai prompt; a (se) grăbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: accelera grăbi zori
    • format_quote Las’ pe mine, că te-oi iuți eu. ALECSANDRI, T. 611. DLRLC
    • format_quote Vasile strigă un «zii, mă»... și iuți din nou jocul. CAMIL PETRESCU, O. I 118. DLRLC
    • format_quote Iuți pasul, ducîndu-se întins la Penelopa Maruli. BART, E. 114. DLRLC
    • format_quote El sub tunetul de tun S-a bătut ca un nebun, Parcă de-și iuțea el pașii Mai curînd piereau vrăjmașii. COȘBUC, P. I 132. DLRLC
    • format_quote Oamenii noștri iuțiră pașii, ca să ajungă mai din vreme. POPESCU, B. II 87. DLRLC
    • format_quote Doi oameni veneau cu pași mărunți și repeziți, iuțindu-se ca să nu cadă, cu cîte o ladă în brațe. DUMITRIU, N. 257. DLRLC
    • format_quote O babă uscată se iuțea să închidă poarta, în vreme ce un flăcău se apucase să dejuge. REBREANU, R. I 101. DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre ființe) A deveni iute în mișcări. DLRLC
      • format_quote Chiar și porcii trîndavi se iuțiră. DELAVRANCEA, S. 198. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A deveni mai tare, mai intens. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Vântul s-a iuțit. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. reflexiv rar (Despre cursul apelor) A curge mai repede. DLRLC
      • format_quote De la Sfiniția Dunărea se iuțește. I. IONESCU, M. 77. DLRLC
  • 2. reflexiv rar A se enerva, a se supăra, a se mânia ușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ea, prefăcîndu-se a plînge și a fi bolnavă, zmeul se căi că s-a iuțit. ISPIRESCU, L. 261. DLRLC
    • format_quote Dar nu te iuți așa tare, că nu știi de unde-ți poate veni ajutor. CREANGĂ, P. 190. DLRLC
    • format_quote Afară! Pîn’ nu mă iuțesc! ALECSANDRI, T. I 362. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv Aprinde, întărâta. DLRLC
      sinonime: aprinde întărâta
      • format_quote Pătimirea Care-nghimpă și deșteaptă și iuțește toată firea. CONACHI, P. 4. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A da sau a căpăta un gust înțepător, usturător, picant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: altera ardeia strica înăcri
    • format_quote Mâncarea s-a iuțit. Brânza s-a iuțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • iute DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.