22 de definiții pentru feri (vb.)

din care

Explicative DEX

FERI, feresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. ◊ Absol. (În construcții exclamative) Doamne ferește! Ferească Dumnezeu!Refl. A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. și tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec.

FERI, feresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. ◊ Absol. (În construcții exclamative) Doamne ferește! Ferească Dumnezeu!Refl. A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. și tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec.

feri1 [#At:...

FERI (-resc) I....

FERI, feresc, #...

A FERI ~esc $tra...

@A SE FERI mă ~esc...

FERIT adj. $#...

ferésc v. tr. (lat...

Ortografice DOOM

+feri, Doamne (#p...

feri (a ~) vb.,... corectat(ă)

feri (a ~) #vb....

feri vb., ind. pr...

+Doamne ferește ...

@+ferească Dumneze...

@+ferească Sfântul...

Etimologice

@feri (feresc, fer...

Argou

@ferește-mă, Doamne!...

Sinonime

FERI vb. 1. v. ...

FERI vb. v. $resp...

FERI vb. 1. a...

feri vb. v. R...

Intrare: feri (vb.)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • feri
  • ferire
  • ferit
  • feritu‑
  • ferind
  • ferindu‑
singular plural
  • ferește
  • feriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • feresc
(să)
  • feresc
  • feream
  • ferii
  • ferisem
a II-a (tu)
  • ferești
(să)
  • ferești
  • fereai
  • feriși
  • feriseși
a III-a (el, ea)
  • ferește
(să)
  • ferească
  • ferea
  • feri
  • ferise
plural I (noi)
  • ferim
(să)
  • ferim
  • feream
  • ferirăm
  • feriserăm
  • ferisem
a II-a (voi)
  • feriți
(să)
  • feriți
  • fereați
  • ferirăți
  • feriserăți
  • feriseți
a III-a (ei, ele)
  • feresc
(să)
  • ferească
  • fereau
  • feri
  • feriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

feri, ferescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boul acesta năzdrăvan păzea și ferea cirezile ca să nu le prindă și să nu le mănînce zmeii. SBIERA, P. 188. DLRLC
    • format_quote Aceștia [câinii] trebuie să fie... cu coama măruntă pe grumaz, nu prea stufoasă, dar îndestulă ca să-i ferească de frig. ODOBESCU, S. III 65. DLRLC
    • format_quote Și te-oi coperi, De foc te-oi feri. ALECSANDRI, P. P. 8. DLRLC
    • format_quote popular Mai ales la conjunctiv, în invocații: DLRLC
      • format_quote Mi că nu va vrea să meargă, iar eu, ferească-mă d-zeu să-l fac cu puterea să se ducă. RETEGANUL, P. I 15. DLRLC
      • format_quote Se încinse o luptă de să te ferească dumnezeu. ISPIRESCU, L. 28. DLRLC
      • format_quote Dumnezeu să te ferească De cutremur și de foc. ALECSANDRI, T. I 127. DLRLC
    • 1.1. (și) absolut Este folosit în construcții exclamative. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Doamne ferește! Ferească Dumnezeu! DEX '09
      • format_quote De-abia pot merge caii... lunecă, doamne ferește! ALECSANDRI, T. 306. DLRLC
      • format_quote Cu valoare de negație: DLRLC
        • format_quote Ferească dumnezeu!... să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83. DLRLC
        • format_quote Ferească dumnezeu, au răspuns căpitanul, de a lua mită de la voi. DRĂGHICI, R. 23. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tu mi-ai zis să viu la moară Pe-nsărat... Dar la moară dau de prieteni Și de prieteni mă feresc. COȘBUC, P. I 76. DLRLC
      • format_quote Ea se feri să nu o vază nimeni și fugi, și fugi pînă ce ieși din împărăția tatălui său. ISPIRESCU, L. 308. DLRLC
      • format_quote De agie Eu mă tem și mă feresc. ALECSANDRI, T. I 139. DLRLC
      • format_quote Ferește-te de proști și de nebuni! NEGRUZZI, S. I 248. DLRLC
      • format_quote reciproc Umblau pe uliță... și se fereau unii de alții. DUMITRIU, N. 189. DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva), a ocoli cu prudență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Moș Chirilă, c-o mînă, își feri mai bine ghioaga, iar cu cealaltă se scărpină în capu-i pleșuv. SADOVEANU, O. VII 32. DLRLC
    • format_quote Își ridică picioarele să le ferească de apă. C. PETRESCU, S. 58. DLRLC
    • format_quote Observînd îndărătnicia copilului, șoferul dădu să-l ferească la dreapta. REBREANU, R. II 32. DLRLC
    • format_quote Îl privi cam mirată și, fără grabă, își feri mîna într-o parte. HOGAȘ, DR. II 143. DLRLC
    • format_quote O voce se aude strigînd somnoroasă: ferește linia, ferește linia. SEBASTIAN, T. 188. DLRLC
    • format_quote Prin centrul orașului, ferește grupurile de tineri și se uită mereu în urmă. SAHIA, N. 94. DLRLC
    • format_quote Șireata de vulpe știe cum să se ferească de mînia ursului. CREANGĂ, O. A. 296. DLRLC
    • format_quote C-un ștergar acoperi masa și se feri la o parte. SADOVEANU, B. 28. DLRLC
    • format_quote Se feri un pas căutîndu-și batista. BART, E. 251. DLRLC
    • format_quote Soarele și luna să feriră din calea ei. RETEGANUL, P. I 40. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Se face o turtă... și, ferindu-se focul de pe vatră, se pune turta acolo. ȘEZ. V 51. DLRLC
    • format_quote Frunză feri portița într-o latură. CAMILAR, TEM. 29. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Agenți în goana cailor treceau strigînd: Feriți... feriți... Și ei abia apucau a se feri. CAMILAR, N. I 8. DLRLC
  • comentariu regional Forme gramaticale: imperativ persoana a 2-a sg. și: feri. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.