38 de definiții pentru știință

din care

Explicative DEX

ȘTIINȚĂ, științe, s. f. I. 1. Faptul de a avea cunoștință (de ceva), de a fi informat; cunoaștere. ◊ Loc. adv. Cu (sau fără) știință = (ne)știind; (in)conștient; cu (sau fără) voie. Cu bună știință = conștient, având cunoștința deplină a faptelor. Cu (sau fără) știința cuiva = cu (sau fără) consimțământul ori aprobarea cuiva. Spre știință = ca să se știe. ♦ Veste, știre. 2. Conștiință. II. 1. Tip de cunoaștere sigură și rațională în legătură cu natura lucrurilor și a condițiilor lor de existență în forma unui corp de adevăruri despre un obiect propriu. 2. Ansamblu de cunoștințe despre un obiect dat sau distinct (natură, societate, gândire etc.) dobândite prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor și explicarea lor. 3. Pregătire intelectuală, instrucție; învățătură, erudiție. ◊ Știință de carte = cunoștințe de scriere și de citire. ◊ Om de știință = savant, învățat. [Pr.: ști-in-] – Ști + suf. -ință (cu unele sensuri după fr. science).

știință sf ...

ȘTIINȚĂ, științe, s. f. I. 1. Faptul de a avea cunoștință (de ceva), de a fi informat; cunoaștere. ◊ Loc. adv. Cu (sau fără) știință = (ne)știind; (in)conștient; cu (sau fără) voie. Cu bună știință = conștient, având cunoștința deplină a faptelor. Cu (sau fără) știința cuiva = cu (sau fără) consimțământul ori aprobarea cuiva. Spre știință = ca să se știe. ♦ Veste, știre. 2. Conștiință. II. 1. Pregătire intelectuală, instrucție; învățătură, erudiție. ◊ Știință de carte = cunoștințe de scriere și de citire. 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-un anumit domeniu al cunoașterii. ◊ Om de știință = savant, învățat. [Pr.: ști-in-] – Ști + suf. -ință (cu unele sensuri după fr. science).

ȘTIINȚĂ, $științe...

ȘTIINȚĂ s. f. ...

ȘTIINȚĂ ~e f. 1...

știință f. știre: ...

știință f. 1. cu...

știínță f., pl. $e...

șiență sf #...

ștință sf #...

@EXPÉRIENCE PASSE SC...

@femeie-om de știi...

știință-ficțiune...

Ortografice DOOM

știință (desp. ...

știință s. f., ...

știință s. f., g....

știință, pl. ști...

știință, -țe.

@!bună știință (cu...

@bună știință (cu ...

bună știință adj...

Etimologice

știință (-țe), #s...

Enciclopedice

@ARHIVA PENTRU ȘTIIN...

@ASOCIAȚIA OAMENILOR...

@ENCICLOPEDIE SAU DI...

@ORGANIZAȚIA NAȚIUNI...

@REVISTA ROMÂNĂ PENT...

@REVUE ROUMAINE DES ...

@SAPIENTIA ARS VITAE...

@SCIENTIA ET POTENTI...

Sinonime

ȘTIINȚĂ s. 1. d...

ȘTIINȚĂ s. v. $co...

ȘTIINȚĂ s. 1....

știință s. v....

Antonime

Știință ≠ neștiinț...

Expresii și citate

Knowledge is power...

@Scientia nihil aliu...

Intrare: știință
știință1 (pl. -e) substantiv feminin
  • silabație: ști-in-ță info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știință
  • știința
plural
  • științe
  • științele
genitiv-dativ singular
  • științe
  • științei
plural
  • științe
  • științelor
vocativ singular
plural
știință2 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: ști-in-ță info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știință
  • știința
plural
  • științi
  • științile
genitiv-dativ singular
  • științi
  • științii
plural
  • științi
  • știinților
vocativ singular
plural
șiență
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

știință, științesubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a avea cunoștință (de ceva), de a fi informat; cunoaștere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: neștiință
    • format_quote În acești patruzeci și mai bine de ani nu s-au mai văzut. Și-au scris în vremea asta puține scrisori. Aveau știință numai, aceștia din balta Dunării, că la Bistrița se află cei mai mulți din neamul lor. SADOVEANU, P. M. 38. DLRLC
    • format_quote Să rămînă la știința posterității cum că Nae Peruzescu a trecut odinioară pe acilea. GANE, N. III 189. DLRLC
    • format_quote Dorim să avem știință despre sănătatea voastră a tutulor. CARAGIALE, O. VII 19. DLRLC
    • format_quote Sînt însărcinat a vă cere științele următoare... GHICA, A. 654. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu (sau fără) știință = (ne)știind; (in)conștient; cu (sau fără) voie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se ruga pentru iertarea greșelilor mortului pentru cele «întru știință» și pentru cele «întru neștiință». MACEDONSKI, O. III 100. DLRLC
      • format_quote Noi nu știam la sufletul nostru nici o faptă neomenoasă să fi săvîrșit nici cu știință, nici cu neștiință. ISPIRESCU, L. 378. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu bună știință = având cunoștința deplină a faptelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: conștient
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu (sau fără) știința cuiva = cu (sau fără) consimțământul ori aprobarea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Spre știință = ca să se știe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Aceasta este treaba săvîrșită cu leul de la Nemeea. Una la mînă. Tăiați, copii la răboj, spre știință. ISPIRESCU, U. 33. DLRLC
      • format_quote Jos însemnații spre știință fac cunoscut că nu pot veni la chemări. GHICA, A. 666. DLRLC
    • chat_bubble regional A avea la știință = a avea cunoștință despre ceva. DLRLC
      sinonime: ști
      • format_quote De mîncat, ai mîncat boțul cel de mămăligă, dar ce-a zis omul acela cînd a pus mămăliga acolo pe teșitură, ai tu la știință? CREANGĂ, P. 146. DLRLC
    • chat_bubble învechit A avea știință = a se convinge, a fi sigur. DLRLC
      • format_quote Ca să ai mai mare știință că nu spui minciuni vei întreba. KOGĂLNICEANU, S. 49. DLRLC
    • chat_bubble rar A da știință = a da de veste, a da de știre. DLRLC
      sinonime: vesti
      • format_quote Cînele, trecînd pe sus, a adulmecat mirosurile și i-a dat... știință. SADOVEANU, B. 228. DLRLC
  • 2. Conștiință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: conștiință
    • format_quote Tîlharul se cutremură și știința atîtor fapte rele și a prihanei lui învie, în el, întîia oară. GALACTION, O. I 250. DLRLC
  • 3. Tip de cunoaștere sigură și rațională în legătură cu natura lucrurilor și a condițiilor lor de existență în forma unui corp de adevăruri despre un obiect propriu. DEX '09 DEX '98
  • 4. Ansamblu de cunoștințe despre un obiect dat sau distinct (natură, societate, gândire etc.) dobândite prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor și explicarea lor. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Totalitatea cunoștințelor acumulate de omenire în decursul vremurilor. DLRLC
      • format_quote Profesorul de științe, ciugulindu-și mustața rară și roșcată, încercă de cîteva ori să întrerupă. C. PETRESCU, Î. I 14. DLRLC
      • format_quote Știința nouă... a continuat zdrobirea lumii vechi. BĂLCESCU, O. II 9. DLRLC
      • format_quote Prin științe și prin arte națiile înfrățite în gîndire și în pace drumul gloriei găsesc. ALEXANDRESCU, M. 16. DLRLC
  • 5. Pregătire intelectuală. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Bunul părinte... atribuind știința mea la vrednicia învățătorului, porunci să cumpere cinci coți postav vișiniu și un beniș, pre care îl trimise dascalului. NEGRUZZI, S. I 11. DLRLC
    • format_quote Tu, mîndru de-a tale daruri și umflat de-a ta știință, Crezi că mintea ta nu are nimică peste putință. CONACHI, P. 259. DLRLC
    • 5.1. Știință de carte = cunoștințe de scriere și de citire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se apropiase de acest țăran ciudat, cu deosebită știință de carte. C. PETRESCU, A. 318. DLRLC
    • 5.2. Om de știință = savant, învățat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Poeți cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință. MACEDONSKI, O. I 37. DLRLC
      • 5.2.1. Femeie-om de știință. DCR2
        • format_quote Urma de obicei un interviu cu o femeie-om de știință. R.lit. 2 X 69 p. 28. DCR2
etimologie:
  • Ști + -ință (cu unele sensuri după limba franceză science). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.