29 de definiții pentru usca

din care

Explicative DEX

USCA, usuc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A scoate sau a-și pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc.; a (se) zbici, a (se) zvânta. ◊ Expr. (Refl.) A i se usca gura (sau gâtul) ori a se usca de sete = a avea o senzație puternică de sete. (Absol.) Bea de usucă = bea foarte mult. ♦ Refl. (Despre ochi) A înceta să mai plângă; (despre lacrimi) a înceta să mai curgă. 2. Tranz. A deshidrata legume, fructe, pește pentru a le putea conserva. 3. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă vlaga, a slăbi sau a face să devină slab, palid; p. ext. a (se) chinui, a (se) consuma. ♦ Refl. (Despre organe sau părți ale corpului) A se atrofia. 4. Refl. (Despre plante, frunze, flori) A-și pierde seva; a se veșteji, a se ofili. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A face pe cineva să cheltuiască mult; a ruina, a sărăci. 6. Refl. Fig. (Fam.) A suferi lipsuri, privațiuni, a duce o viață grea. – Lat. exsucare.

usca [At: CO...

USCA (usuc, ...

USCA, usuc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A scoate sau a-și pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc.; a (se) zbici, a (se) zvânta. ♦ Expr. (Refl.) A i se usca gura (sau gâtul) ori a se usca de sete = a avea o senzație puternică de sete. (Absol.) Bea de usucă = bea foarte mult. ♦ Refl. (Despre ochi) A înceta să mai plângă; (despre lacrimi) a înceta să mai curgă. 2. Tranz. A deshidrata legume, fructe, pește pentru a le putea conserva. 3. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă vlaga, a slăbi sau a face să devină slab, palid; p. ext. a (se) chinui, a (se) consuma. ♦ Refl. (Despre organe sau părți ale corpului) A se atrofia. 4. Refl. (Despre plante, frunze, flori) A-și pierde seva; a se veșteji, a se ofili. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A stoarce pe cineva de bani; a ruina, a sărăci. 6. Refl. Fig. (Fam.) A suferi lipsuri, privațiuni, a duce o viață grea. – Lat. exsucare.

USCA, usuc, #v...

A USCA usuc $tra...

@A SE USCA mă usuc...

uscà v. 1. a (se...

USCAT I. $adj. ...

USCĂTOR $adj. #...

USUCA vb. I. #v...

usc, V. usuc 2....

2) usúc (est) și @...

Ortografice DOOM

usca (a ~) vb.,...

usca (a ~) #vb....

usca vb., ind. pr...

usca (ind. #prez...

usuc (rar) s. #...

usuc, usuci 2, usucă 3, uscăm 1 pl., uscați 2 pl., usucă 3 pl., usuce 3 conj.

Etimologice

usca (usć, -at),...

Argou

usca, $usuc #v. t....

a usca în bătaie $...

a usca leșia $#exp...

Sinonime

USCA vb. 1. a s...

USCA vb. v. $atro...

USCA vb. 1. a...

usca vb. v. A...

Antonime

A (se) usca ≠ a (s...

A usca ≠ a uda, a ...

Intrare: usca
usca1 (1 usuc) verb grupa I conjugarea I
verb (VT12)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • usca
  • uscare
  • uscat
  • uscatu‑
  • uscând
  • uscându‑
singular plural
  • usu
  • uscă
  • uscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • usuc
  • usc
(să)
  • usuc
  • usc
  • uscam
  • uscai
  • uscasem
a II-a (tu)
  • usuci
  • uști
(să)
  • usuci
  • uști
  • uscai
  • uscași
  • uscaseși
a III-a (el, ea)
  • usu
  • uscă
(să)
  • usuce
  • uște
  • usca
  • uscă
  • uscase
plural I (noi)
  • uscăm
(să)
  • uscăm
  • uscam
  • uscarăm
  • uscaserăm
  • uscasem
a II-a (voi)
  • uscați
(să)
  • uscați
  • uscați
  • uscarăți
  • uscaserăți
  • uscaseți
a III-a (ei, ele)
  • usu
  • uscă
(să)
  • usuce
  • uște
  • uscau
  • usca
  • uscaseră
usca2 (1 usc) verb grupa I conjugarea I
verb (VT16)
Surse flexiune: DLRLC
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • usca
  • uscare
  • uscat
  • uscatu‑
  • uscând
  • uscându‑
singular plural
  • uscă
  • uscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • usc
(să)
  • usc
  • uscam
  • uscai
  • uscasem
a II-a (tu)
  • uști
(să)
  • uști
  • uscai
  • uscași
  • uscaseși
a III-a (el, ea)
  • uscă
(să)
  • uște
  • usca
  • uscă
  • uscase
plural I (noi)
  • uscăm
(să)
  • uscăm
  • uscam
  • uscarăm
  • uscaserăm
  • uscasem
a II-a (voi)
  • uscați
(să)
  • uscați
  • uscați
  • uscarăți
  • uscaserăți
  • uscaseți
a III-a (ei, ele)
  • uscă
(să)
  • uște
  • uscau
  • usca
  • uscaseră
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • usuca
  • usucare
  • usucat
  • usucatu‑
  • usucând
  • usucându‑
singular plural
  • usu
  • usucați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • usuc
(să)
  • usuc
  • usucam
  • usucai
  • usucasem
a II-a (tu)
  • usuci
(să)
  • usuci
  • usucai
  • usucași
  • usucaseși
a III-a (el, ea)
  • usu
(să)
  • usuce
  • usuca
  • usucă
  • usucase
plural I (noi)
  • usucăm
(să)
  • usucăm
  • usucam
  • usucarăm
  • usucaserăm
  • usucasem
a II-a (voi)
  • usucați
(să)
  • usucați
  • usucați
  • usucarăți
  • usucaserăți
  • usucaseți
a III-a (ei, ele)
  • usu
(să)
  • usuce
  • usucau
  • usuca
  • usucaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

usca, usucverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A scoate sau a-și pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc.; a (se) zbici, a (se) zvânta. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Să nu răcești... Să-ți uscăm hainele. DELAVRANCEA, O. II 351. DLRLC
    • format_quote Pe piscul Grohotișului, un cioban deșteptat de furtună își atîța iar focul, ca să-și usuce opincile. RUSSO, O. 114. DLRLC
    • format_quote Seceră orz de prînzare Și-l usucă-ntr-o căldare. ALECSANDRI, P. P. 353. DLRLC
    • format_quote Oaspeții s-au dat lîngă vatră să se usuce. SADOVEANU, O. VIII 255. DLRLC
    • format_quote Ne-am întins la soare să ne uscăm. GALACTION, O. I 62. DLRLC
    • format_quote Ședeam afară la soare cu pielea goală pînă se usca cenușa pe noi. CREANGĂ, A. 28. DLRLC
    • format_quote El intră într-o cafenea de alături, ca să se usuce. EMINESCU, N. 35. DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre ochi) A înceta să mai plângă; (despre lacrimi) a înceta să mai curgă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Noapte-n codri mă apucă, Copacilor sînt nălucă, Ochi-mi nu se mai usucă. ALECSANDRI, P. P. 277. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Ochii din lacrămi nu și-i mai uscară. ISPIRESCU, L. 162. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Mireasa nu mai usca ochii, într-una plîngea. ȘEZ. II 112. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se usca gura (sau gâtul) ori a se usca de sete = a avea o senzație puternică de sete. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Striga în gura mare că se usucă de sete. CREANGĂ, P. 242. DLRLC
    • chat_bubble (și) absolut Bea de usucă = bea foarte mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vinul bun, ocaua mică, Beau voinicii de-l usucă. TEODORESCU, P. P. 331. DLRLC
  • 2. tranzitiv A deshidrata legume, fructe, pește pentru a le putea conserva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deshidrata
  • 3. reflexiv tranzitiv A-și pierde sau a face să-și piardă vlaga, a slăbi sau a face să devină slab, palid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: slăbi
    • format_quote De ce, cînd o văd, mă usuc? SADOVEANU, O. I 290. DLRLC
    • format_quote Moartea... se uscase de se făcuse cîrlig. ISPIRESCU, L. 10. DLRLC
    • format_quote Amîndoi într-o durere se uscau de pe picioare. CONACHI, P. 84. DLRLC
    • 3.1. prin extensiune A (se) chinui, a (se) consuma. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Te usuci de dorul cui știu eu. CREANGĂ, A. 117. DLRLC
      • format_quote Susano... îmi ești drăguță și mă usuc de dorul tău. ALECSANDRI, T. 706. DLRLC
      • format_quote La Sebiș ori în altă parte Mereu același dor de ducă Spre Nu-știu-unde mă usucă, Mă chinuie mereu, mă arde. BENIUC, V. 16. DLRLC
      • format_quote Această idee îl usucă pe picioare. ALECSANDRI, S. 8. DLRLC
    • 3.2. reflexiv (Despre organe sau părți ale corpului) A se atrofia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De ce nu-mi răspunzi? Ți s-a uscat limba? CONTEMPORANUL, VIII 118. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Trecînd un glonț de tun aproape, mi-au usucat un picior ș-am rămas invalid. BUDAI-DELEANU, Ț. 66. DLRLC
      • format_quote tranzitiv figurat Învățătura cărților nu i-a uscat inima, cum se întîmplă adesea. C. PETRESCU, A. R. 23. DLRLC
      • format_quote intranzitiv rar Nu voi, tată, să usuce Al meu suflet tînăr, vesel. EMINESCU, O. I 65. DLRLC
  • 4. reflexiv (Despre plante, frunze, flori) A-și pierde seva; a se veșteji, a se ofili. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe unde trece ea, fața pămîntului se usucă. EMINESCU, N. 7. DLRLC
    • format_quote Vara trece, iarna vine, Și tu, codre, te-ai uscat! ALECSANDRI, P. A. 56. DLRLC
    • format_quote Iarba se usucă pe unde călcăm. RUSSO, O. 38. DLRLC
    • format_quote figurat Să mă primblu... să mă mai răcoresc, că m-am uscat aici în provinție. ALECSANDRI, T. 197. DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat familiar A face pe cineva să cheltuiască mult. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Nu pre am parale la mine, că... Bucureștiu ista m-o uscat. C. PETRESCU, Î. II 198. DLRLC
  • 6. reflexiv figurat familiar A suferi lipsuri, privațiuni, a duce o viață grea. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.