38 de definiții pentru ridiche

din care

Explicative DEX

RIDICHE, ridichi, s. f. Plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor, cu frunze adânc crestate, cu rădăcina sferică sau conică, alungită, cărnoasă, umflată, comestibilă (Raphanus sativus); p. restr. rădăcina comestibilă a plantei. Ridiche sălbatică = buruiană anuală, dăunătoare plantelor de cultură, cu tulpina acoperită de peri, cu frunze ovale și cu flori albe, roșii, violete, rar gălbui (Raphanus raphanistrum).Expr. (Fam.) A freca (cuiva) ridichea = a) a bate tare (pe cineva); b) a critica, a certa aspru (pe cineva). – Lat. radicula.

ridiche sf ...

RIDICHE, ridichi, s. f. Plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor, cu frunze adânc crestate, cu rădăcina sferică sau conică, alungită, cărnoasă, umflată, comestibilă (Raphanus sativus); p. restr. rădăcina comestibilă a plantei. ◊ Ridiche sălbatică = buruiană anuală, dăunătoare plantelor de cultură, cu tulpina acoperită de peri, cu frunze ovale și cu flori albe, roșii, violete, rar gălbui (Raphanus raphanistrum).Expr. (Fam.) A freca (cuiva) ridichea = a) a bate tare (pe cineva); b) a critica, a certa aspru (pe cineva). – Din lat. radicula.

RIDICHE, $ridichi...

RIDICHE ~i f. 1...

ridíche, V. @rîdic...

radiclă sf ...

radi sf #...

rădi sf #...

rădiche sf ...

rădichie sf...

rădiclă sf ...

rădi sf #...

rădiță sf #...

rediche sf ...

ridichie sf...

ridi sf #...

ridiță sf $...

FRECA (frec) I....

RIDICHIE s. f. ...

RIDICHIE s. f. ...

rădiche f. V. @rid...

rădíche, V. @rîdic...

rîdíche (est) și @...

Ortografice DOOM

ridiche s. f....

ridiche s. f., ...

ridiche s. f., ar...

ridiche, art. ri...

ridiche, -chea a.

Etimologice

@ridiche (ridichi)...

Enciclopedice

RIDÍCHE (lat. $r...

Argou

a-i freca ridichea...

@a-și împărți ridich...

@de chichi, de michi...

@de chichi, de-un le...

Sinonime

RIDICHE s. $(BOT....

RIDICHE s. $(#B...

Regionalisme / arhaisme

rădită, rădiț, ...

Intrare: ridiche
substantiv feminin (F122)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ridiche
  • ridichea
plural
  • ridichi
  • ridichile
genitiv-dativ singular
  • ridichi
  • ridichii
plural
  • ridichi
  • ridichilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ridichie
  • ridichia
plural
  • ridichii
  • ridichiile
genitiv-dativ singular
  • ridichii
  • ridichiei
plural
  • ridichii
  • ridichiilor
vocativ singular
plural
ridiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ridită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rediche
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rădiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rădiclă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rădichie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rădiche
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rădită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rădică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
radită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
radiclă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ridiche, ridichisubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor, cu frunze adânc crestate, cu rădăcina sferică sau conică, alungită, cărnoasă, umflată, comestibilă (Raphanus sativus). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Prin verdețuri, poporul romîn înțelege toate zarzavaturile, dar mai ales morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichea și sfecla. PAMFILE, A. R. 197. DLRLC
    • format_quote Dar pe ea unde-o găsea? La surcele-n bătătură La cepele din grădină De ridichi cu poala plină. TEODORESCU, P. P. 539. DLRLC
    • 1.1. Ridiche sălbatică = buruiană anuală, dăunătoare plantelor de cultură, cu tulpina acoperită de peri, cu frunze ovale și cu flori albe, roșii, violete, rar gălbui (Raphanus raphanistrum). DEX '09
    • 1.2. Ridiche-de-lună = ridiche cu tuberculi mici, rotunzi sau lungăreți, cu coaja albă sau roșie. DLRLC
    • 1.3. Ridiche-neagră (sau -de-iarnă) = ridiche cu tubercul mare, rotund sau lunguieț și cu coaja mai groasă, de culoare neagră. DLRLC
    • 1.4. prin restricție Rădăcina comestibilă a plantei. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Crenvurști cu hrean, salate de boeuf, regale și ridichi-negre cu pîine. C. PETRESCU, C. V. 48. DLRLC
    • chat_bubble familiar A freca (cuiva) ridichea = a bate tare (pe cineva). DEX '09 DLRLC
      sinonime: bate
      • format_quote Făt-Frumos privea și creștea carnea pe el de mulțumire, cînd vedea că freacă ridichea becisnicului de zăcaș, după cum i se cuvenea. ISPIRESCU, L. 108. DLRLC
    • chat_bubble familiar A freca (cuiva) ridichea = a critica, a certa aspru (pe cineva). DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble familiar A freca (cuiva) ridichea = a-i face (cuiva) greutăți, mizerii. DLRLC
      • format_quote Vorbeau tare, să audă conservatorii: azi le frecăm ridichea numărul unu! Am adunat documente. PAS, L. I 281. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.