opțiuni
  • info

16 definiții pentru evidenția

din care

Explicative DEX

EVIDENȚIA, evidențiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A ieși sau a scoate în evidență; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. 2. Tranz. A recunoaște oficial meritele sau succesele obținute în muncă de cineva. [Pr.: -ți-a] – Din evidență.

EVIDENȚIA, evidențiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A ieși sau a scoate în evidență; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. 2. Tranz. A recunoaște oficial meritele sau succesele obținute în muncă de cineva. [Pr.: -ți-a] – Din evidență.

evidenția [#At:...

*EVIDENȚIA (-$ție...

EVIDENȚIA, $evide...

EVIDENȚIA vb. I. tr., refl. 1. A (se) distinge, a (se) remarca. 2. tr. A sublinia, a face ca un lucru să apară clar; a pune în evidență. [Pron. -ți-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< evidență].

EVIDENȚIA vb....

A EVIDENȚIA ~ez ...

@A SE EVIDENȚIA mă ...

evidența v #v...

*evidențiéz v. tr....

Ortografice DOOM

evidenția (a ~) (...

evidenția (a ~)...

evidenția vb. (si...

Sinonime

EVIDENȚIA vb. @1....

EVIDENȚIA vb. @...

Antonime

A evidenția ≠ a as...

Intrare: evidenția
  • silabație: -ți-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • evidenția
  • evidențiere
  • evidențiat
  • evidențiatu‑
  • evidențiind
  • evidențiindu‑
 singular plural
  • evidențiază
  • evidențiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • evidențiez
 (să)
  • evidențiez
  • evidențiam
  • evidențiai
  • evidențiasem
a II-a (tu)
  • evidențiezi
 (să)
  • evidențiezi
  • evidențiai
  • evidențiași
  • evidențiaseși
a III-a (el, ea)
  • evidențiază
 (să)
  • evidențieze
  • evidenția
  • evidenție
  • evidențiase
plural I (noi)
  • evidențiem
 (să)
  • evidențiem
  • evidențiam
  • evidențiarăm
  • evidențiaserăm
  • evidențiasem
a II-a (voi)
  • evidențiați
 (să)
  • evidențiați
  • evidențiați
  • evidențiarăți
  • evidențiaserăți
  • evidențiaseți
a III-a (ei, ele)
  • evidențiază
 (să)
  • evidențieze
  • evidențiau
  • evidențiară
  • evidențiaseră
evidența
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

evidenția, evidențiezverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A ieși sau a scoate în evidență; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deosebi distinge remarca sublinia antonime: ascunde masca
    • format_quote În mișcarea de întreceri s-au evidențiat foarte multe femei, care au dat dovadă de avînt în muncă și de inițiativă creatoare. REZ. HOT. I 64. DLRLC
  • 2. tranzitiv A recunoaște oficial meritele sau succesele obținute în muncă de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote În gardă, își îndeplinise datoria cu atîta tragere de inimă încît l-a evidențiat în scris ofițerul. V. ROM. noiembrie 1953, 131. DLRLC
etimologie:
  • evidență DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.