19 definiții pentru dărăpăna

din care

Explicative DEX

DĂRĂPĂNA, dărapăn, vb. I. 1. Refl. (La pers. 3) A se ruina, a se distruge; p. ext. a se nărui, a se surpa. 2. Tranz. (Reg.) A-și smulge părul (de jale, de desperare). [Prez. ind. și: dărăpăn] – Din bg. drapam „a pieptăna”, „a zgâria”.

dărăpăna [At:...

DĂRĂPĂNA, dărapăn, vb. I. 1. Refl. (La pers. 3) A se ruina, a se distruge; p. ext. a se nărui, a se surpa. 2. Tranz. (Reg.) A-și smulge părul (de jale, de desperare). – Probabil din lat. *derapinare.

DĂRĂPĂNA, $dărap...

A SE DĂRĂPĂNA $pe...

dărăpănà v. a sdro...

derăpăna v ...

drăpăna v #...

dărápăn, a -@ăpăná...

drápăn V. @dărapăn...

Ortografice DOOM

@+dărăpăna2 (a se ...

dărăpăna1 (a ~) ...

dărăpăna (a ~) ...

dărăpăna vb., ind...

dărăpăna (ind. #...

dărapăn, -peni 2.

Etimologice

@dărăpăna (-nez, d...

Sinonime

DĂRĂPĂNA vb. 1....

DĂRĂPĂNA vb. @1...

Intrare: dărăpăna
dărăpăna1 (1 -rapăn) verb grupa I conjugarea I
verb (VT37)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dărăpăna
  • dărăpănare
  • dărăpănat
  • dărăpănatu‑
  • dărăpănând
  • dărăpănându‑
singular plural
  • dărapănă
  • dărăpănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dărapăn
(să)
  • dărapăn
  • dărăpănam
  • dărăpănai
  • dărăpănasem
a II-a (tu)
  • dărapeni
(să)
  • dărapeni
  • dărăpănai
  • dărăpănași
  • dărăpănaseși
a III-a (el, ea)
  • dărapănă
(să)
  • dărapene
  • dărăpăna
  • dărăpănă
  • dărăpănase
plural I (noi)
  • dărăpănăm
(să)
  • dărăpănăm
  • dărăpănam
  • dărăpănarăm
  • dărăpănaserăm
  • dărăpănasem
a II-a (voi)
  • dărăpănați
(să)
  • dărăpănați
  • dărăpănați
  • dărăpănarăți
  • dărăpănaserăți
  • dărăpănaseți
a III-a (ei, ele)
  • dărapănă
(să)
  • dărapene
  • dărăpănau
  • dărăpăna
  • dărăpănaseră
dărăpăna2 (1 -răpăn) verb grupa I conjugarea I
verb (VT32)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dărăpăna
  • dărăpănare
  • dărăpănat
  • dărăpănatu‑
  • dărăpănând
  • dărăpănându‑
singular plural
  • dărăpănă
  • dărăpănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dărăpăn
(să)
  • dărăpăn
  • dărăpănam
  • dărăpănai
  • dărăpănasem
a II-a (tu)
  • dărăpeni
(să)
  • dărăpeni
  • dărăpănai
  • dărăpănași
  • dărăpănaseși
a III-a (el, ea)
  • dărăpănă
(să)
  • dărăpene
  • dărăpăna
  • dărăpănă
  • dărăpănase
plural I (noi)
  • dărăpănăm
(să)
  • dărăpănăm
  • dărăpănam
  • dărăpănarăm
  • dărăpănaserăm
  • dărăpănasem
a II-a (voi)
  • dărăpănați
(să)
  • dărăpănați
  • dărăpănați
  • dărăpănarăți
  • dărăpănaserăți
  • dărăpănaseți
a III-a (ei, ele)
  • dărăpănă
(să)
  • dărăpene
  • dărăpănau
  • dărăpăna
  • dărăpănaseră
dărăpăna3 (3 -răpănează) verb grupa I conjugarea a II-a reflexiv unipersonal
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dărăpăna
  • dărăpănare
  • dărăpănat
  • dărăpănatu‑
  • dărăpănând
  • dărăpănându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • dărăpănea
(să)
  • dărăpăneze
  • dărăpăna
  • dărăpănă
  • dărăpănase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • dărăpănea
(să)
  • dărăpăneze
  • dărăpănau
  • dărăpăna
  • dărăpănaseră
verb (VT37)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drăpăna
  • drăpănare
  • drăpănat
  • drăpănatu‑
  • drăpănând
  • drăpănându‑
singular plural
  • drapănă
  • drăpănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • drapăn
(să)
  • drapăn
  • drăpănam
  • drăpănai
  • drăpănasem
a II-a (tu)
  • drapeni
(să)
  • drapeni
  • drăpănai
  • drăpănași
  • drăpănaseși
a III-a (el, ea)
  • drapănă
(să)
  • drapene
  • drăpăna
  • drăpănă
  • drăpănase
plural I (noi)
  • drăpănăm
(să)
  • drăpănăm
  • drăpănam
  • drăpănarăm
  • drăpănaserăm
  • drăpănasem
a II-a (voi)
  • drăpănați
(să)
  • drăpănați
  • drăpănați
  • drăpănarăți
  • drăpănaserăți
  • drăpănaseți
a III-a (ei, ele)
  • drapănă
(să)
  • drapene
  • drăpănau
  • drăpăna
  • drăpănaseră
derăpăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dărăpăna, dărapăn / dărăpăna / dărăpăna, dărăpănverb

  • 1. reflexiv unipersonal A se ruina, a se distruge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vechea mînăstire s-a dărăpănat. VLAHUȚĂ, O. A. II 151. DLRLC
    • format_quote tranzitiv figurat În zadar se mai cercară unii din boierii pribegi... să-i dărapene cu armele domnia. ODOBESCU, S. A. 125. DLRLC
  • 2. tranzitiv regional A-și smulge părul (de jale, de desperare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Intra-n casă suspinînd, Ieșea afară tot plîngînd, Păr bătrîn dărăpănînd. ȘEZ. VII 57. DLRLC
    • format_quote Cînd la țeapă se uita, Păr din cap dărăpăna Și cu jale tot zicea. TEODORESCU, P. P. 536. DLRLC
  • comentariu Pentru sensul (1.) se folosește conjugarea a II-a. DOOM 3
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.