opțiuni
  • info

15 definiții pentru învălătuci

din care

Explicative DEX

ÎNVĂLĂTUCI, învălătucesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face ghem1, vălătuc; a (se) înfășura, a (se) încolăci. 2. Tranz. A construi un perete din vălătuci. – În + vălătuc.

ÎNVĂLĂTUCI, învălătucesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face ghem1, vălătuc; a (se) înfășura, a (se) încolăci. 2. Tranz. A construi un perete din vălătuci. – În + vălătuc.

învălătuci [#A...

ÎNVĂLĂTUCI, $învă...

@A ÎNVĂLĂTUCI ~esc...

@A SE ÎNVĂLĂTUCI mă...

învălătucì v. a ro...

învălătucésc v. tr...

Ortografice DOOM

învălătuci (a ~) ...

învălătuci @(a ~)...

învălătuci vb., i...

Sinonime

ÎNVĂLĂTUCI vb. v....

ÎNVĂLĂTUCI vb. ...

Antonime

A învălătuci ≠ a d...

A se învălătuci ≠ ...

Regionalisme / arhaisme

ÎNVĂLĂTUCI vb. (...

Intrare: învălătuci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învălătuci
  • ‑nvălătuci
  • învălătucire
  • ‑nvălătucire
  • învălătucit
  • ‑nvălătucit
  • învălătucitu‑
  • ‑nvălătucitu‑
  • învălătucind
  • ‑nvălătucind
  • învălătucindu‑
  • ‑nvălătucindu‑
 singular plural
  • învălătucește
  • ‑nvălătucește
  • învălătuciți
  • ‑nvălătuciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învălătucesc
  • ‑nvălătucesc
 (să)
  • învălătucesc
  • ‑nvălătucesc
  • învălătuceam
  • ‑nvălătuceam
  • învălătucii
  • ‑nvălătucii
  • învălătucisem
  • ‑nvălătucisem
a II-a (tu)
  • învălătucești
  • ‑nvălătucești
 (să)
  • învălătucești
  • ‑nvălătucești
  • învălătuceai
  • ‑nvălătuceai
  • învălătuciși
  • ‑nvălătuciși
  • învălătuciseși
  • ‑nvălătuciseși
a III-a (el, ea)
  • învălătucește
  • ‑nvălătucește
 (să)
  • învălătucească
  • ‑nvălătucească
  • învălătucea
  • ‑nvălătucea
  • învălătuci
  • ‑nvălătuci
  • învălătucise
  • ‑nvălătucise
plural I (noi)
  • învălătucim
  • ‑nvălătucim
 (să)
  • învălătucim
  • ‑nvălătucim
  • învălătuceam
  • ‑nvălătuceam
  • învălătucirăm
  • ‑nvălătucirăm
  • învălătuciserăm
  • ‑nvălătuciserăm
  • învălătucisem
  • ‑nvălătucisem
a II-a (voi)
  • învălătuciți
  • ‑nvălătuciți
 (să)
  • învălătuciți
  • ‑nvălătuciți
  • învălătuceați
  • ‑nvălătuceați
  • învălătucirăți
  • ‑nvălătucirăți
  • învălătuciserăți
  • ‑nvălătuciserăți
  • învălătuciseți
  • ‑nvălătuciseți
a III-a (ei, ele)
  • învălătucesc
  • ‑nvălătucesc
 (să)
  • învălătucească
  • ‑nvălătucească
  • învălătuceau
  • ‑nvălătuceau
  • învălătuciră
  • ‑nvălătuciră
  • învălătuciseră
  • ‑nvălătuciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învălătuci, învălătucescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) face ghem, vălătuc; a (se) înfășura, a (se) încolăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încolăci înfășura antonime: dezvălătuci
    • format_quote Ce zici dumneata de asta? a urmat ea scuturîndu-și zulufii învălătuciți în hîrtie. SADOVEANU, N. F. 138. DLRLC
    • format_quote Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț. GALACTION, O. I 165. DLRLC
    • format_quote Învălătucește struna pe deget și o face ghemușor. SEVASTOS, N. 5. DLRLC
    • format_quote figurat Acum norii de fum negru... se învălătuceau înălțîndu-se pînă se topeau iar în văzduhul gălbui și tulbure. CAMIL PETRESCU, O. II 228. DLRLC
  • 2. tranzitiv A construi un perete din vălătuci. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • În + vălătuc DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.