opțiuni
  • info

13 definiții pentru însufleți

din care

Explicative DEX

ÎNSUFLEȚI, însuflețesc, vb. IV. Tranz. 1. A da viață. ♦ Fig. A stimula, a da impuls, avânt. ♦ Refl. A prinde viață; a se înviora, a se anima. 2. Fig. A preface ceva inert în ceva viu, dinamic. – În + suflet.

ÎNSUFLEȚI, însuflețesc, vb. IV. Tranz. 1. A da viață. ♦ Fig. A stimula, a da impuls, avânt. ♦ Refl. A prinde viață; a se înviora, a se anima. 2. Fig. A preface ceva inert în ceva viu, dinamic. – În + suflet.

însufleți [#At...

ÎNSUFLEȚI, $însuf...

A ÎNSUFLEȚI ~esc...

@A SE ÎNSUFLEȚI mă ...

însuflețì v. 1. ...

însufleța v ...

însuflețésc v. tr....

Ortografice DOOM

însufleți (a ~) (...

însufleți (a ~)...

însufleți vb. (si...

Sinonime

ÎNSUFLEȚI vb. @1....

ÎNSUFLEȚI vb. @...

Intrare: însufleți
  • silabație: în-su-fle-ți info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însufleți
  • ‑nsufleți
  • însuflețire
  • ‑nsuflețire
  • însuflețit
  • ‑nsuflețit
  • însuflețitu‑
  • ‑nsuflețitu‑
  • însuflețind
  • ‑nsuflețind
  • însuflețindu‑
  • ‑nsuflețindu‑
 singular plural
  • însuflețește
  • ‑nsuflețește
  • însuflețiți
  • ‑nsuflețiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însuflețesc
  • ‑nsuflețesc
 (să)
  • însuflețesc
  • ‑nsuflețesc
  • însuflețeam
  • ‑nsuflețeam
  • însufleții
  • ‑nsufleții
  • însuflețisem
  • ‑nsuflețisem
a II-a (tu)
  • însuflețești
  • ‑nsuflețești
 (să)
  • însuflețești
  • ‑nsuflețești
  • însuflețeai
  • ‑nsuflețeai
  • însuflețiși
  • ‑nsuflețiși
  • însuflețiseși
  • ‑nsuflețiseși
a III-a (el, ea)
  • însuflețește
  • ‑nsuflețește
 (să)
  • însuflețească
  • ‑nsuflețească
  • însuflețea
  • ‑nsuflețea
  • însufleți
  • ‑nsufleți
  • însuflețise
  • ‑nsuflețise
plural I (noi)
  • însuflețim
  • ‑nsuflețim
 (să)
  • însuflețim
  • ‑nsuflețim
  • însuflețeam
  • ‑nsuflețeam
  • însuflețirăm
  • ‑nsuflețirăm
  • însuflețiserăm
  • ‑nsuflețiserăm
  • însuflețisem
  • ‑nsuflețisem
a II-a (voi)
  • însuflețiți
  • ‑nsuflețiți
 (să)
  • însuflețiți
  • ‑nsuflețiți
  • însuflețeați
  • ‑nsuflețeați
  • însuflețirăți
  • ‑nsuflețirăți
  • însuflețiserăți
  • ‑nsuflețiserăți
  • însuflețiseți
  • ‑nsuflețiseți
a III-a (ei, ele)
  • însuflețesc
  • ‑nsuflețesc
 (să)
  • însuflețească
  • ‑nsuflețească
  • însuflețeau
  • ‑nsuflețeau
  • însuflețiră
  • ‑nsuflețiră
  • însuflețiseră
  • ‑nsuflețiseră
însufleța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însufleți, însuflețescverb

  • 1. A da viață. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. figurat A da impuls, avânt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stimula îmboldi
      • format_quote Întreaga mișcare comunistă și muncitorească revoluționară internațională este însuflețită de mărețele idei leniniste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563. DLRLC
      • format_quote poetic Codrul prinse a vui, Brazii a-și însufleți. ALECSANDRI, P. A. 133. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A prinde viață; a se înviora, a se anima. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: anima înviora
      • format_quote Terasa de granit înaltă părea-n lumină că plutește Și pe un cîntec de teorbă că urcă și se-nsuflețește. MACEDONSKI, O. I 229. DLRLC
      • format_quote Convorbirea se însuflețea cînd treceau cu toții într-o sufragerie scînteietoare, cu mese pline de gustări alese și de vinuri. SADOVEANU, E. 102. DLRLC
  • 2. figurat A preface ceva inert în ceva viu, dinamic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Soarele însuflețea cu lumina de aur idealizat a razelor sale picăturile mari și grele de rouă curată, care atîrnau pe vîrful negru-verde al fiecărei frunze mici și ascuțite de brad. HOGAȘ, M. N. 179. DLRLC
etimologie:
  • În + suflet DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.