20 de definiții pentru îndoi (dubla, ezita)

din care

Explicative DEX

ÎNDOI, (I) îndoi, (II, III) îndoiesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta). 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni curb; a (se) încovoia, a (se) apleca, a (se) înclina. ♦ Refl. (Despre oameni) A se gârbovi. II. Tranz. 1. A mări ceva de două ori; a dubla; p. ext. a înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori). 2. A amesteca (în părți egale) un lichid cu altul; a subția. III. Refl. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva). – În + doi.

ÎNDOI, (I) îndoi, (II, III) îndoiesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta). 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni curb; a (se) încovoia, a (se) apleca, a (se) înclina. ♦ Refl. (Despre oameni) A se gârbovi. II. Tranz. 1. A mări ceva de două ori; a dubla; p. ext. a înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori). 2. A amesteca (în părți egale) un lichid cu altul; a subția. III. Refl. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva). – În + doi.

îndoi [At: C...

ÎNDOI, (I) $înd...

A ÎNDOI1 ~iesc ...

@A SE ÎNDOI1 mă ~i...

îndoì v. 1. a fa...

îndóĭ și -ĭésc, ...

Ortografice DOOM

îndoi1 (a ~) (...

@îndoi3 (a se ~)...

!îndoi2 (a ~) ...

!îndoi3 @(a se ~...

îndoi (a dubla, a...

îndoi («a avea înd...

îndoiesc, -iască 3 conj., -iam 1 imp.

Enciclopedice

@DUBITO, ERGO COGITO...

Argou

îndoi, $îndoiesc #...

Sinonime

ÎNDOI vb. 1. v....

ÎNDOI vb. v. $cod...

ÎNDOI vb. 1. ...

îndoi vb. v. ...

Intrare: îndoi (dubla, ezita)
îndoi2 (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoire
  • ‑ndoire
  • îndoit
  • ‑ndoit
  • îndoitu‑
  • ‑ndoitu‑
  • îndoind
  • ‑ndoind
  • îndoindu‑
  • ‑ndoindu‑
singular plural
  • îndoiește
  • ‑ndoiește
  • îndoiți
  • ‑ndoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndoiesc
  • ‑ndoiesc
(să)
  • îndoiesc
  • ‑ndoiesc
  • îndoiam
  • ‑ndoiam
  • îndoii
  • ‑ndoii
  • îndoisem
  • ‑ndoisem
a II-a (tu)
  • îndoiești
  • ‑ndoiești
(să)
  • îndoiești
  • ‑ndoiești
  • îndoiai
  • ‑ndoiai
  • îndoiși
  • ‑ndoiși
  • îndoiseși
  • ‑ndoiseși
a III-a (el, ea)
  • îndoiește
  • ‑ndoiește
(să)
  • îndoiască
  • ‑ndoiască
  • îndoia
  • ‑ndoia
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoise
  • ‑ndoise
plural I (noi)
  • îndoim
  • ‑ndoim
(să)
  • îndoim
  • ‑ndoim
  • îndoiam
  • ‑ndoiam
  • îndoirăm
  • ‑ndoirăm
  • îndoiserăm
  • ‑ndoiserăm
  • îndoisem
  • ‑ndoisem
a II-a (voi)
  • îndoiți
  • ‑ndoiți
(să)
  • îndoiți
  • ‑ndoiți
  • îndoiați
  • ‑ndoiați
  • îndoirăți
  • ‑ndoirăți
  • îndoiserăți
  • ‑ndoiserăți
  • îndoiseți
  • ‑ndoiseți
a III-a (ei, ele)
  • îndoiesc
  • ‑ndoiesc
(să)
  • îndoiască
  • ‑ndoiască
  • îndoiau
  • ‑ndoiau
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoiseră
  • ‑ndoiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndoi, îndoiescverb

  • 1. tranzitiv A mări ceva de două ori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dubla
    • 1.1. prin extensiune A înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iubeam pe unchiul meu care-mi îndoise averea? DELAVRANCEA, H. T. 56. DLRLC
      • format_quote De ți-e frică c-oi scăpa, zovoraște-ți porțile Și-ndoiește-ți strejile. TEODORESCU, P. P. 535. DLRLC
      • format_quote reflexiv Simt îndoindu-se suferința mea. NEGRUZZI, S. I 208. DLRLC
  • 2. tranzitiv A amesteca (în părți egale) un lichid cu altul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: subția
    • format_quote A îndoit vinul cu apă. DLRLC
  • 3. reflexiv A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să știi că s-au înțeles... se îndoia în sine băiatul. SADOVEANU, M. C. 24. DLRLC
    • format_quote O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! COȘBUC, P. I 192. DLRLC
    • format_quote Nici te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă. CREANGĂ, A. 56. DLRLC
    • format_quote Ce socoți, Bogdane... izbîndi-vom oare? – Să nu te îndoiești, măria-ta! NEGRUZZI, S. I 138. DLRLC
etimologie:
  • În + doi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.