opțiuni
  • info

24 de definiții pentru subția

din care

Explicative DEX

SUBȚIA, subțiez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai subțire (I 1). Expr. (Tranz.) A-și subția buzele (sau gura) = a-și strânge buzele, facându-le să pară mai subțiri, mai mici; a vorbi din vârful buzelor. ♦ Tranz. (Despre îmbrăcăminte) A face ca silueta celui care o poartă să pară mai zveltă, mai subțire. 2. Tranz. A face ca un corp lichid sau gazos să fie mai puțin concentrat, mai puțin dens; a dilua. 3. Tranz. A face ca glasul să aibă un timbru mai subțire, mai înalt. 4. Refl. Fig. (Despre oameni și despre însușirile sau manifestările lor; adesea ir.) A deveni mai rafinat, mai civilizat, mai fin; a se rafina, a se cultiva, a se stila. [Pr.: -ți-a] – Lat. subtilare.

subția [At: C... corectat(ă)

SUBȚIA, subțiez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai subțire (I 1). ◊ Expr. (Tranz.) A-și subția buzele (sau gura) = a-și strânge buzele, făcându-le să pară mai subțiri, mai mici; a vorbi din vârful buzelor. ♦ Tranz. (Despre îmbrăcăminte) A face ca cel care o poartă să pară mai zvelt, mai slab. 2. Tranz. A face ca un corp lichid sau gazos să fie mai puțin concentrat, mai puțin dens; a dilua. 3. Tranz. A face ca glasul să aibă un timbru mai subțire, mai înalt. 4. Refl. Fig. (Despre oameni și despre însușirile sau manifestările lor; adesea ir.) A deveni mai rafinat, mai civilizat, mai fin; a se rafina, a se cultiva, a se stila. [Pr.: -ți-a] – Lat. subtiliare.

SUBȚIA, $subțiez,...

A SUBȚIA ~ez $tr...

@A SE SUBȚIA mă ~e...

subțià v. 1. a f...

subții v #v...

supția v #v...

supții v #v...

SUPȚIA vb. I #v...

supțiéz și (Munt. ...

Ortografice DOOM

subția (a ~) (#de...

subția (a ~) $(...

subția vb. (sil. ...

subția (ind. #pr...

subțiez, -țiază 3, -țieze 3 conj., -țiam 1 imp., -țiind ger., -țiere inf. s.

Etimologice

@subția (-iez, -a...

Argou

subția, $subțiez #...

Sinonime

SUBȚIA vb. v. $civ...

SUBȚIA vb. 1. (...

SUBȚIA vb. 1....

subția vb. v....

Antonime

A (se) subția ≠ a ...

Intrare: subția
  • silabație: sub-ți-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • subția
  • subțiere
  • subțiat
  • subțiatu‑
  • subțiind
  • subțiindu‑
 singular plural
  • subțiază
  • subțiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • subțiez
 (să)
  • subțiez
  • subțiam
  • subțiai
  • subțiasem
a II-a (tu)
  • subțiezi
 (să)
  • subțiezi
  • subțiai
  • subțiași
  • subțiaseși
a III-a (el, ea)
  • subțiază
 (să)
  • subțieze
  • subția
  • subție
  • subțiase
plural I (noi)
  • subțiem
 (să)
  • subțiem
  • subțiam
  • subțiarăm
  • subțiaserăm
  • subțiasem
a II-a (voi)
  • subțiați
 (să)
  • subțiați
  • subțiați
  • subțiarăți
  • subțiaserăți
  • subțiaseți
a III-a (ei, ele)
  • subțiază
 (să)
  • subțieze
  • subțiau
  • subțiară
  • subțiaseră
subții
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
supții
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT211)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • supția
  • supțiere
  • supțiat
  • supțiatu‑
  • supțiind
  • supțiindu‑
 singular plural
  • supțiază
  • supțiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • supțiez
 (să)
  • supțiez
  • supțiam
  • supțiai
  • supțiasem
a II-a (tu)
  • supțiezi
 (să)
  • supțiezi
  • supțiai
  • supțiași
  • supțiaseși
a III-a (el, ea)
  • supțiază
 (să)
  • supțieze
  • supția
  • supție
  • supțiase
plural I (noi)
  • supțiem
 (să)
  • supțiem
  • supțiam
  • supțiarăm
  • supțiaserăm
  • supțiasem
a II-a (voi)
  • supțiați
 (să)
  • supțiați
  • supțiați
  • supțiarăți
  • supțiaserăți
  • supțiaseți
a III-a (ei, ele)
  • supțiază
 (să)
  • supțieze
  • supțiau
  • supțiară
  • supțiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subția, subțiezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A face să devină sau a deveni mai subțire. DEX '09 DLRLC
    antonime: îngroșa
    • format_quote Pierise roșul aproape vînăt al fălcilor pline. I se subțiase gîtul în gulerul cămășii. DUMITRIU, N. 205. DLRLC
    • format_quote Fusese și bolnavă cu doi ani în urmă; se subțiase și se uscase de istov. SADOVEANU, P. M. 50. DLRLC
    • format_quote [Umbra] se subție... se lipi de părete și se așeză ironică, fantastică, lungă în dreptul lui. EMINESCU, N. 78. DLRLC
    • format_quote Ea era o arendășoaică, pe care nu putea s-o mai subțieze nici un corset, eu un negustor, pe care-l tăbăciseră agoniseala și vîntul mării. GALACTION, O. I 77. DLRLC
    • format_quote Fata babei s-au apucat îndată de cioplit picioarele, ca să le mai subțieze. SBIERA, P. 214. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv (Despre îmbrăcăminte) A face ca silueta celui care o poartă să pară mai zveltă, mai subțire. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Rochia aceasta te subțiază. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A-și subția buzele (sau gura) = a-și strânge buzele, facându-le să pară mai subțiri, mai mici; a vorbi din vârful buzelor. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Bine spune Ghiță că locul tău nu-i în lume, ci la mînăstire. – Ba locul meu e în lume, și-a subțiat Nastasia buzele. SADOVEANU, M. C. 76. DLRLC
      • format_quote Cînd cu ochii mari, sălbateci se privește în oglindă, Subțiindu-și gura mică și chemîndu-se pe nume... EMINESCU, O. I 80. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face ca un corp lichid sau gazos să fie mai puțin concentrat, mai puțin dens. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dilua rări
    • format_quote reflexiv figurat Tîrziu de tot, cînd se trezi o clipă din somn, întunericul se subția... și un cocoș cînta. CĂLINESCU, E. O. I 53. DLRLC
  • 3. tranzitiv A face ca glasul să aibă un timbru mai subțire, mai înalt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lupul se duse la un fierari și puse să-i ascuță limba și dinții, pentru a-și subția glasul. CREANGĂ, P. 22. DLRLC
  • 4. reflexiv figurat adesea ironic (Despre oameni și despre însușirile sau manifestările lor) A deveni mai rafinat, mai civilizat, mai fin; a se rafina, a se cultiva, a se stila. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cultiva rafina stila
    • format_quote Am avut de-a face cu fel de fel de lume și mi s-a subțiat limba. Dacă vrai să știi, mi s-a subțiat și caracterul. SADOVEANU, P. M. 24. DLRLC
    • format_quote Acum lumea s-a subțiat, fiecare vorbește și scrie limba sa proprie. GHICA, S. 53. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: subțiu. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.