14 definiții pentru încovriga

din care

Explicative DEX

ÎNCOVRIGA, încovrig, vb. I. Refl. și tranz. A (se) răsuci, a (se) îndoi ca un covrig; a (se) încolăci; a (se) ghemui. – În + covrig.

ÎNCOVRIGA, încovrig, vb. I. Refl. și tranz. A (se) răsuci, a (se) îndoi ca un covrig; a (se) încolăci; a (se) ghemui. – În + covrig.

încovriga $#vtr...

ÎNCOVRIGA, $încov...

@A ÎNCOVRIGA încovr...

@A SE ÎNCOVRIGA mă ...

încovrigá v. a se ...

covrig [At: ...

2) covríg și @înc-...

încovríg, V. @covr...

Ortografice DOOM

încovriga (a ~) (...

încovriga (a ~)...

încovriga vb. (si...

Sinonime

ÎNCOVRIGA vb. @1....

ÎNCOVRIGA vb. @...

Intrare: încovriga
  • silabație: în-co-vri-ga info
verb (VT13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încovriga
  • ‑ncovriga
  • încovrigare
  • ‑ncovrigare
  • încovrigat
  • ‑ncovrigat
  • încovrigatu‑
  • ‑ncovrigatu‑
  • încovrigând
  • ‑ncovrigând
  • încovrigându‑
  • ‑ncovrigându‑
singular plural
  • încovri
  • ‑ncovri
  • încovrigați
  • ‑ncovrigați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încovrig
  • ‑ncovrig
(să)
  • încovrig
  • ‑ncovrig
  • încovrigam
  • ‑ncovrigam
  • încovrigai
  • ‑ncovrigai
  • încovrigasem
  • ‑ncovrigasem
a II-a (tu)
  • încovrigi
  • ‑ncovrigi
(să)
  • încovrigi
  • ‑ncovrigi
  • încovrigai
  • ‑ncovrigai
  • încovrigași
  • ‑ncovrigași
  • încovrigaseși
  • ‑ncovrigaseși
a III-a (el, ea)
  • încovri
  • ‑ncovri
(să)
  • încovrige
  • ‑ncovrige
  • încovriga
  • ‑ncovriga
  • încovrigă
  • ‑ncovrigă
  • încovrigase
  • ‑ncovrigase
plural I (noi)
  • încovrigăm
  • ‑ncovrigăm
(să)
  • încovrigăm
  • ‑ncovrigăm
  • încovrigam
  • ‑ncovrigam
  • încovrigarăm
  • ‑ncovrigarăm
  • încovrigaserăm
  • ‑ncovrigaserăm
  • încovrigasem
  • ‑ncovrigasem
a II-a (voi)
  • încovrigați
  • ‑ncovrigați
(să)
  • încovrigați
  • ‑ncovrigați
  • încovrigați
  • ‑ncovrigați
  • încovrigarăți
  • ‑ncovrigarăți
  • încovrigaserăți
  • ‑ncovrigaserăți
  • încovrigaseți
  • ‑ncovrigaseți
a III-a (ei, ele)
  • încovri
  • ‑ncovri
(să)
  • încovrige
  • ‑ncovrige
  • încovrigau
  • ‑ncovrigau
  • încovriga
  • ‑ncovriga
  • încovrigaseră
  • ‑ncovrigaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încovriga, încovrigverb

  • 1. A (se) răsuci, a (se) îndoi ca un covrig; a (se) încolăci; a (se) ghemui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Peste rîpă se-ncovrigă O bucată de verigă, O omidă cenușie. CORBEA, A. 10. DLRLC
    • format_quote Pisica intră miorlăind... încovrigîndu- și coada. VLAHUȚĂ, O. A. III 174. DLRLC
etimologie:
  • În + covrig DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.