17 definiții pentru împuia

din care

Explicative DEX

ÎMPUIA, împuiez, vb. I. Tranz. (Fam.; în expr.) A împuia capul (sau urechile) cuiva = a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameți pe cineva cu vorbăria. [Pr.: -pu-ia.Prez. ind. și: (reg.) împui] – În + pui.

împuia [At: ...

ÎMPUIA, împuiez, vb. I. Tranz. (în expr.) A împuia capul (sau urechile) cuiva = a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameți pe cineva cu vorbăria. [Pr.: -pu-ia.Prez. ind. și: (reg.) împui] – În + pui.

ÎMPUIA, $împuiez,...

A ÎMPUIA ~iez $t...

împuià v. 1. a f...

împui vt vz...

împuĭéz v. tr. (d....

Ortografice DOOM

!împuia1 (a ~)...

@+împuia2 (a se ...

!împuia (a ~) (...

împuia vb., ind. ...

împuia (ind. #pr...

împuiez, -iază 3, -ieze 3 conj., -uiam 1 imp.

Sinonime

ÎMPUIA vb. v. $în...

împuia vb. v....

Regionalisme / arhaisme

împuia pers. 3 sg...

Intrare: împuia
verb (VT104)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuiere
  • ‑mpuiere
  • împuiat
  • ‑mpuiat
  • împuiatu‑
  • ‑mpuiatu‑
  • împuind
  • ‑mpuind
  • împuindu‑
  • ‑mpuindu‑
singular plural
  • împuie
  • ‑mpuie
  • împuiați
  • ‑mpuiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împui
  • ‑mpui
(să)
  • împui
  • ‑mpui
  • împuiam
  • ‑mpuiam
  • împuiai
  • ‑mpuiai
  • împuiasem
  • ‑mpuiasem
a II-a (tu)
  • împui
  • ‑mpui
(să)
  • împui
  • ‑mpui
  • împuiai
  • ‑mpuiai
  • împuiași
  • ‑mpuiași
  • împuiaseși
  • ‑mpuiaseși
a III-a (el, ea)
  • împuie
  • ‑mpuie
(să)
  • împuie
  • ‑mpuie
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuie
  • ‑mpuie
  • împuiase
  • ‑mpuiase
plural I (noi)
  • împuiem
  • ‑mpuiem
(să)
  • împuiem
  • ‑mpuiem
  • împuiam
  • ‑mpuiam
  • împuiarăm
  • ‑mpuiarăm
  • împuiaserăm
  • ‑mpuiaserăm
  • împuiasem
  • ‑mpuiasem
a II-a (voi)
  • împuiați
  • ‑mpuiați
(să)
  • împuiați
  • ‑mpuiați
  • împuiați
  • ‑mpuiați
  • împuiarăți
  • ‑mpuiarăți
  • împuiaserăți
  • ‑mpuiaserăți
  • împuiaseți
  • ‑mpuiaseți
a III-a (ei, ele)
  • împuie
  • ‑mpuie
(să)
  • împuie
  • ‑mpuie
  • împuiau
  • ‑mpuiau
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuiaseră
  • ‑mpuiaseră
verb (VT213)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuiere
  • ‑mpuiere
  • împuiat
  • ‑mpuiat
  • împuiatu‑
  • ‑mpuiatu‑
  • împuind
  • ‑mpuind
  • împuindu‑
  • ‑mpuindu‑
singular plural
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuiați
  • ‑mpuiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împuiez
  • ‑mpuiez
(să)
  • împuiez
  • ‑mpuiez
  • împuiam
  • ‑mpuiam
  • împuiai
  • ‑mpuiai
  • împuiasem
  • ‑mpuiasem
a II-a (tu)
  • împuiezi
  • ‑mpuiezi
(să)
  • împuiezi
  • ‑mpuiezi
  • împuiai
  • ‑mpuiai
  • împuiași
  • ‑mpuiași
  • împuiaseși
  • ‑mpuiaseși
a III-a (el, ea)
  • împuia
  • ‑mpuia
(să)
  • împuieze
  • ‑mpuieze
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuie
  • ‑mpuie
  • împuiase
  • ‑mpuiase
plural I (noi)
  • împuiem
  • ‑mpuiem
(să)
  • împuiem
  • ‑mpuiem
  • împuiam
  • ‑mpuiam
  • împuiarăm
  • ‑mpuiarăm
  • împuiaserăm
  • ‑mpuiaserăm
  • împuiasem
  • ‑mpuiasem
a II-a (voi)
  • împuiați
  • ‑mpuiați
(să)
  • împuiați
  • ‑mpuiați
  • împuiați
  • ‑mpuiați
  • împuiarăți
  • ‑mpuiarăți
  • împuiaserăți
  • ‑mpuiaserăți
  • împuiaseți
  • ‑mpuiaseți
a III-a (ei, ele)
  • împuia
  • ‑mpuia
(să)
  • împuieze
  • ‑mpuieze
  • împuiau
  • ‑mpuiau
  • împuia
  • ‑mpuia
  • împuiaseră
  • ‑mpuiaseră
împui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împuia, împuiverb

  • chat_bubble familiar A împuia capul (sau urechile) cuiva = a face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei; a ameți pe cineva cu vorbăria. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai ieșiți afară, că ne-ați împuiat urechile, necuraților. STANCU, D. 13. DLRLC
    • format_quote Zvonurile astea le împuiară urechile. DELAVRANCEA, H. T. 149. DLRLC
    • format_quote Haide, nu ne mai împuia capul! cară-te, cît e cu cinste, că-ți mai lungesc urechile o toană! CARAGIALE, S. 54. DLRLC
etimologie:
  • În + pui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.