opțiuni
  • info

20 de definiții pentru îmbuna

din care

Explicative DEX

ÎMBUNA, îmbunez, vb. I. Tranz. A face pe cineva să devină (mai) bun. ♦ Tranz. și refl. A (se) îmblânzi. ◊ Tranz. și refl. A face pe cineva să-și uite sau a-și uita un necaz; a (se) împăca, a (se) liniști. [Prez. ind. și: îmbun] – În + bun.

îmbuna [At: ...

ÎMBUNA, îmbunez, vb. I. Tranz. A face pe cineva să devină (mai) bun. ♦ Tranz. și refl. A (se) îmblânzi. ♦ Tranz. și refl. A face pe cineva să-și uite un necaz sau a-și uita un necaz; a (se) împăca, a (se) liniști. [Prez. ind. și: îmbun] – În + bun.

ÎMBUNA, îmbunez...

A ÎMBUNA ~ez $tr...

@A SE ÎMBUNA mă ~e...

îmbunà v. 1. a f...

îmbuni v #v...

îmbún și -éz v. ...

Ortografice DOOM

îmbuna (a ~) #vb....

îmbuna (a ~) #v...

îmbuna vb., ind. ...

îmbunez.

Sinonime

ÎMBUNA vb. v. $ca...

ÎMBUNA vb. v. $li...

ÎMBUNA vb. a (s...

îmbuna vb. v....

Antonime

A (se) îmbuna ≠ a ...

Regionalisme / arhaisme

îmbuná, îmbunez,...

îmbuna, $îmbunez,...

Intrare: îmbuna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbuna
  • ‑mbuna
  • îmbunare
  • ‑mbunare
  • îmbunat
  • ‑mbunat
  • îmbunatu‑
  • ‑mbunatu‑
  • îmbunând
  • ‑mbunând
  • îmbunându‑
  • ‑mbunându‑
 singular plural
  • îmbunează
  • ‑mbunează
  • îmbunați
  • ‑mbunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbunez
  • ‑mbunez
 (să)
  • îmbunez
  • ‑mbunez
  • îmbunam
  • ‑mbunam
  • îmbunai
  • ‑mbunai
  • îmbunasem
  • ‑mbunasem
a II-a (tu)
  • îmbunezi
  • ‑mbunezi
 (să)
  • îmbunezi
  • ‑mbunezi
  • îmbunai
  • ‑mbunai
  • îmbunași
  • ‑mbunași
  • îmbunaseși
  • ‑mbunaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbunează
  • ‑mbunează
 (să)
  • îmbuneze
  • ‑mbuneze
  • îmbuna
  • ‑mbuna
  • îmbună
  • ‑mbună
  • îmbunase
  • ‑mbunase
plural I (noi)
  • îmbunăm
  • ‑mbunăm
 (să)
  • îmbunăm
  • ‑mbunăm
  • îmbunam
  • ‑mbunam
  • îmbunarăm
  • ‑mbunarăm
  • îmbunaserăm
  • ‑mbunaserăm
  • îmbunasem
  • ‑mbunasem
a II-a (voi)
  • îmbunați
  • ‑mbunați
 (să)
  • îmbunați
  • ‑mbunați
  • îmbunați
  • ‑mbunați
  • îmbunarăți
  • ‑mbunarăți
  • îmbunaserăți
  • ‑mbunaserăți
  • îmbunaseți
  • ‑mbunaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbunează
  • ‑mbunează
 (să)
  • îmbuneze
  • ‑mbuneze
  • îmbunau
  • ‑mbunau
  • îmbunară
  • ‑mbunară
  • îmbunaseră
  • ‑mbunaseră
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbuna
  • ‑mbuna
  • îmbunare
  • ‑mbunare
  • îmbunat
  • ‑mbunat
  • îmbunatu‑
  • ‑mbunatu‑
  • îmbunând
  • ‑mbunând
  • îmbunându‑
  • ‑mbunându‑
 singular plural
  • îmbună
  • ‑mbună
  • îmbunați
  • ‑mbunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbun
  • ‑mbun
 (să)
  • îmbun
  • ‑mbun
  • îmbunam
  • ‑mbunam
  • îmbunai
  • ‑mbunai
  • îmbunasem
  • ‑mbunasem
a II-a (tu)
  • îmbuni
  • ‑mbuni
 (să)
  • îmbuni
  • ‑mbuni
  • îmbunai
  • ‑mbunai
  • îmbunași
  • ‑mbunași
  • îmbunaseși
  • ‑mbunaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbună
  • ‑mbună
 (să)
  • îmbune
  • ‑mbune
  • îmbuna
  • ‑mbuna
  • îmbună
  • ‑mbună
  • îmbunase
  • ‑mbunase
plural I (noi)
  • îmbunăm
  • ‑mbunăm
 (să)
  • îmbunăm
  • ‑mbunăm
  • îmbunam
  • ‑mbunam
  • îmbunarăm
  • ‑mbunarăm
  • îmbunaserăm
  • ‑mbunaserăm
  • îmbunasem
  • ‑mbunasem
a II-a (voi)
  • îmbunați
  • ‑mbunați
 (să)
  • îmbunați
  • ‑mbunați
  • îmbunați
  • ‑mbunați
  • îmbunarăți
  • ‑mbunarăți
  • îmbunaserăți
  • ‑mbunaserăți
  • îmbunaseți
  • ‑mbunaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbună
  • ‑mbună
 (să)
  • îmbune
  • ‑mbune
  • îmbunau
  • ‑mbunau
  • îmbunară
  • ‑mbunară
  • îmbunaseră
  • ‑mbunaseră
îmbuni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbuna, îmbunezverb

  • 1. A face pe cineva să devină (mai) bun. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Credeam că nenorocirile mai îmbunează pe om. PREDA, Î. 19. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv reflexiv A (se) îmblânzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îmblânzi
      • format_quote Să scăpați de lătratul cînelui de pripas pe care-l puteți foarte lesne îmbuna. ODOBESCU, S. III 483. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv reflexiv A face pe cineva să-și uite sau a-și uita un necaz; a (se) împăca, a (se) liniști. DEX '09 DLRLC
      sinonime: calma liniști împăca
      • format_quote Copiii mei cum să-i îmbun? Nevestei mele ce să-i spun, Cînd va-ntreba de El-Zorab? COȘBUC, P. I 111. DLRLC
      • format_quote O netezi duios pe frunte și se sili s-o îmbuneze cu vorbe dulci și înțelepte de mîngîiere. VLAHUȚĂ, O. A. 126. DLRLC
      • format_quote Se apropia de ea și da s-o mîngîie, ca s-o îmbuneze. CARAGIALE, O. III 33. DLRLC
      • format_quote După asigurările mele... s-a îmbunat. IBRĂILEANU, A. 60. DLRLC
etimologie:
  • În + bun DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.