13 definiții pentru urător
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
URĂTOR, -OARE, urători, -oare, s. m. și f. Colindător (care urează). – Ura2 + suf. -ător.
URĂTOR, -OARE, urători, -oare, s. m. și f. Colindător (care urează). – Ura2 + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
urător, ~oare ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URĂTOR sm. Ce...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
URĂTOR, -OARE, $...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URĂTOR ~i m. Pe...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
urezetor sm...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@uritoriu, ~oare...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
urător s. m.,...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
urător s. m., #...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urător s. m., pl....
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
URĂTOR s. v. $col...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URĂTOR s. colin...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
URĂTOR s.m. (#Tr...
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: urător
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
urezetor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
uritoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
urător, urătorisubstantiv masculin urătoare, urătoaresubstantiv feminin
- 1. Colindător (care urează). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: colindreț colindător hăitor pițărău
- Era un vuiet de tobe, de buhaie, de clopote, de credeai că se dărîmă păreții cînd începeau urătorii. SADOVEANU, O. I 398. DLRLC
- Urătorii conteniseră; la fereastră tremura numai vîntul iernii; cele din urmă clipe ale anului vechi se scurgeau domol. SADOVEANU, O. III 253. DLRLC
- Prin orașe răsfățate, Prin bordeie și prin sate, Sara, după asfințit, Urătorii au pornit. BELDICEANU, P. 66. DLRLC
- Buhaiul urător în ajunul anului nou. RUSSO, S. 22. DLRLC
- 1.1. Persoană care face o orație de nuntă. DLRLC
-
etimologie:
- Ura + -ător. DEX '09 DEX '98 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.