10 definiții pentru uimit

Explicative DEX

UIMIT, -Ă, uimiți, -te, adj. Cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație; surprins, uluit. – V. uimi.

UIMIT, -Ă, uimiți, -te, adj. Cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație; surprins, uluit. – V. uimi.

uimit, ~ă a...

UIMIT $adj. #p....

UIMIT, -Ă, $uimiț...

uimit a. foarte mi...

uĭmít, -ă adj. Adî...

ugnit, ~ă a...

Argou

A FI UIMIT a-i căd...

Sinonime

UIMIT adj. 1. v...

UIMIT adj. 1....

Intrare: uimit
uimit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uimit
  • uimitul
  • uimitu‑
  • uimi
  • uimita
plural
  • uimiți
  • uimiții
  • uimite
  • uimitele
genitiv-dativ singular
  • uimit
  • uimitului
  • uimite
  • uimitei
plural
  • uimiți
  • uimiților
  • uimite
  • uimitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uimit, uimiadjectiv

  • 1. Cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Arendașul fu atît de uimit că nici nu mai putu răspunde. REBREANU, R. I 12. DLRLC
    • format_quote Sta în loc uimită, văzînd frumusețile cîmpului. ISPIRESCU, L. 17. DLRLC
    • format_quote Uimit de așa judecată, mulțămește judecătorului. CREANGĂ, A. 150. DLRLC
    • format_quote figurat Copiii ascultau într-o reculegere uimită. SADOVEANU, A. L. 144. DLRLC
    • format_quote Se făcu o clipă de tăcere uimită, parcă mulțimea s-ar fi dezmeticit dintr-o aiureală. REBREANU, R. II 39. DLRLC
etimologie:
  • vezi uimi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.