opțiuni
  • info

13 definiții pentru tulburat

din care

Explicative DEX

TULBURAT, -Ă, tulburați, -te, adj. 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime, amestecat cu impurități. ♦ (Despre ape) Zbuciumat, agitat, învolburat. ♦ (Despre cer) Înnorat, cețos, posomorât. 2. Fig. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neliniștit, zăpăcit, zbuciumat, agitat. ♦ Mânios, furios. ♦ (Despre funcția unor organe sau facultăți fizice ori psihice) Care și-a pierdut echilibrul normal, care s-a dereglat. [Var.: turburat, -ă adj.] – V. tulbura.

tulburat1 $#...

@tulburat2, ~ă...

TULBURAT, -Ă, tulburați, -te, adj. 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime, amestecat cu impurități. ♦ (Despre ape) Zbuciumat, agitat, învolburat. ♦ (Despre cer) Înnorat, cețos, posomorât. 2. Fig. (Despre oameni și despre manifestările lor). Neliniștit, zăpăcit, zbuciumat, agitat. ♦ Mânios, furios. ♦ (Despre funcția unor organe sau facultăți fizice ori psihice) Care și-a pierdut echilibrul normal, care s-a dereglat. [Var.: turburat, -ă adj.] – V. tulbura.

TULBURAT, -Ă, $tu...

TURBURAT, -Ă adj. v. tulburat.

TURBURAT, -Ă adj. v. tulburat.

turburat1 $#...

turburat2 $#...

TURBURAT, -Ă #adj...

turburát, -ă adj. ...

Sinonime

TULBURAT adj. @1....

TULBURAT adj. @...

Antonime

Tulburat ≠ calm, l...

Intrare: tulburat
tulburat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulburat
  • tulburatul
  • tulburatu‑
  • tulburată
  • tulburata
plural
  • tulburați
  • tulburații
  • tulburate
  • tulburatele
genitiv-dativ singular
  • tulburat
  • tulburatului
  • tulburate
  • tulburatei
plural
  • tulburați
  • tulburaților
  • tulburate
  • tulburatelor
vocativ singular — —
plural — —
turburat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turburat
  • turburatul
  • turburatu‑
  • turburată
  • turburata
plural
  • turburați
  • turburații
  • turburate
  • turburatele
genitiv-dativ singular
  • turburat
  • turburatului
  • turburate
  • turburatei
plural
  • turburați
  • turburaților
  • turburate
  • turburatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tulburat, tulburatăadjectiv

  • 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime, amestecat cu impurități. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Despre ape: agitat, zbuciumat, învolburat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: agitat zbuciumat învolburat
      • format_quote Mă visez în cabina vaporului balansat de valurile oceanului tulburat. BART, S. M. 41. DLRLC
      • format_quote Zgomotul creștea, ca marea turburată și înaltă. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
      • format_quote Din stînci în stînci el saltă zdrobit... Frumoasa-i limpezime în clipă turburată Se schimbă-n largi troiene de spume argintii. ALECSANDRI, P. III 135. DLRLC
      • format_quote figurat Să iei o sută de galbini... și să mi-i trimeți cît se poate mai în grabă, fiindcă vremile sînt foarte tulburate. KOGĂLNICEANU, S. 225. DLRLC
    • 1.2. (Despre cer) Acoperit de nori. DEX '09 DLRLC
      sinonime: cețos posomorât înnorat
      • format_quote Cerul era turburat, nori groși se primblau ca niște munți pe el. NEGRUZZI, S. I 57. DLRLC
  • 2. figurat Despre oameni și despre manifestările lor: agitat, emoționat, neliniștit, zbuciumat, zăpăcit. DEX '09 DLRLC
    sinonime: agitat emoționat neliniștit zbuciumat zăpăcit antonime: calm liniștit
    • format_quote Glasul tatei însă fusese mai tulburat ca de obicei. SADOVEANU, O. V 214. DLRLC
    • format_quote Odată Veronica veni turburată și cu ochii în pămînt. GALACTION, O. I 319. DLRLC
    • format_quote Mi-e gîndul turburat, două drumuri am în față. Care-i cel adevărat? EFTIMIU, Î. 93. DLRLC
    • format_quote Ah! Despot, mi-e sufletul uimit, Mi-e mintea tulburată. ALECSANDRI, T. II 106. DLRLC
    • 2.1. Amețit de băutură. DLRLC
      • format_quote Brațele goale, ciolănoase... se ridicau mereu peste capetele tulburate, amenințînd ori prevestind o primejdie. REBREANU, I. 34. DLRLC
    • 2.2. Furios, mânios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: furios mânios
      • format_quote Îl aruncă mult mai îndărăt, izbind și pe zmeu în cap, iară zmeul veni turburat, se luptă cu Prîslea... și rămase și el mort. ISPIRESCU, L. 86. DLRLC
      • format_quote Las’ că vă judec eu acuși, necuraților; voi scoate incul din voi, zise Ivan tulburat. CREANGĂ, P. 304. DLRLC
    • 2.3. (Despre funcția unor organe sau facultăți fizice ori psihice) Care și-a pierdut echilibrul normal, care s-a dereglat. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi tulbura DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.