opțiuni
  • info

21 de definiții pentru tăgădui

din care

Explicative DEX

TĂGĂDUI, tăgăduiesc, vb. IV. Tranz. A contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva; a nega; a dezminți. ♦ (Rar) A refuza. – Din magh. tagadni.

TĂGĂDUI, tăgăduiesc, vb. IV. Tranz. A contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva; a nega; a dezminți. ♦ (Rar) A refuza. – Din magh. tagadni.

tăgădui [At:...

TĂGĂDUI, $tăgădui...

TĂGĂDUI, $tăgădui...

A TĂGĂDUI ~iesc ...

tăgăduì v. a nega....

tăgădi v #v...

@NU RĂSTURNA, FĂRĂ S...

tăgăduĭésc v. tr. ...

Ortografice DOOM

tăgădui (a ~) #vb...

tăgădui (a ~) #...

tăgădui vb., ind....

tăgădui (ind. #p...

tăgăduesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Etimologice

@tăgădui (-uesc, -...

Sinonime

TĂGĂDUI vb. 1. ...

TĂGĂDUI vb. v. $a...

TĂGĂDUI vb. @1....

tăgădui vb. #v....

Regionalisme / arhaisme

tăgăduí, v.i. A ne...

tăgădui, vb. intr...

tăgădui, vb. intranz. – A nega, a dezminți: „Și ea tăgăduia, că nu-i ca el” (Papahagi 1925: 322). – Din magh. tagadni.

Intrare: tăgădui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăgădui
  • tăgăduire
  • tăgăduit
  • tăgăduitu‑
  • tăgăduind
  • tăgăduindu‑
 singular plural
  • tăgăduiește
  • tăgăduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tăgăduiesc
 (să)
  • tăgăduiesc
  • tăgăduiam
  • tăgăduii
  • tăgăduisem
a II-a (tu)
  • tăgăduiești
 (să)
  • tăgăduiești
  • tăgăduiai
  • tăgăduiși
  • tăgăduiseși
a III-a (el, ea)
  • tăgăduiește
 (să)
  • tăgăduiască
  • tăgăduia
  • tăgădui
  • tăgăduise
plural I (noi)
  • tăgăduim
 (să)
  • tăgăduim
  • tăgăduiam
  • tăgăduirăm
  • tăgăduiserăm
  • tăgăduisem
a II-a (voi)
  • tăgăduiți
 (să)
  • tăgăduiți
  • tăgăduiați
  • tăgăduirăți
  • tăgăduiserăți
  • tăgăduiseți
a III-a (ei, ele)
  • tăgăduiesc
 (să)
  • tăgăduiască
  • tăgăduiau
  • tăgăduiră
  • tăgăduiseră
tăgădi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăgădui, tăgăduiescverb

  • 1. A contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: contesta dezminți nega retracta
    • format_quote Nu tăgăduiesc că femeile au mare istețime. ALECSANDRI, T. 296. DLRLC
    • format_quote Tăgăduiește, zi că n-ai scris răvașul acesta. NEGRUZZI, S. I 22. DLRLC
    • format_quote Că iubesc și că trăiesc nici eu nu tăgăduiesc. TEODORESCU, P. P. 316. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Țăranii tăgăduiau cu desperare. REBREANU, R. I 113. DLRLC
    • 1.1. rar Refuza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: refuza
      • format_quote Iar ei îi tăgăduia această cerere. GORJAN H. I 10. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.