16 definiții pentru trist

din care

Explicative DEX

TRIST, -Ă, triști, -ste, adj. 1. (Despre oameni) Supărat, mâhnit, amărât, abătut; melancolic. ♦ (Despre ochi, manifestări ale oamenilor, sunete etc.) Care exprimă tristețe, melancolie. ♦ (Despre lucruri, stări sau fapte care țin de natura sau de viața omului) Plin de tristețe. 2. Care provoacă tristețe, supărare, care întristează; dureros. ♦ Care sugerează, evocă tristețe; deprimant, dezolant. – Lat. tristis.

trist, ~ă a ...

TRIST, -Ă, triști, -ste, adj. 1. (Despre oameni) Supărat, mâhnit, amărât, abătut; melancolic. ♦ (Despre ochi, manifestări ale oamenilor, sunete etc.) Care exprimă tristețe, melancolie. ♦ (Despre lucruri, stări sau fapte care țin de natura sau de viața omului) Plin de tristețe. 2. Care provoacă tristețe, supărare, care întristează; dureros. ♦ Care sugerează, evocă tristețe; deprimant, dezolant. – Lat. tristis.

TRIST, -Ă, $triști...

@TRIST ~stă (~ști, ~...

trist a. 1. turb...

trist, -ă adj. (la...

Ortografice DOOM

trist adj. m.,...

trist adj. m.,...

trist adj. m., pl....

Etimologice

trist (-tă), #adj....

Enciclopedice

TRISTE MINISTERIUM...

Argou

labă tristă $#expr...

Sinonime

TRIST adj. 1. v....

TRIST adj. 1. ...

Antonime

Trist ≠ bucuros, v...

Expresii și citate

@Cavaler al tristei ...

Intrare: trist
trist adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trist
  • tristul
  • tristu‑
  • tristă
  • trista
plural
  • triști
  • triștii
  • triste
  • tristele
genitiv-dativ singular
  • trist
  • tristului
  • triste
  • tristei
plural
  • triști
  • triștilor
  • triste
  • tristelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trist, tristăadjectiv

  • 1. Despre oameni: abătut, amărât, melancolic, mâhnit, supărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aide, nu mai fi tristă, că nu-ți șade bine! REBREANU, R. II 121. DLRLC
    • format_quote De la o vreme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe gînduri. ISPIRESCU, L. 2. DLRLC
    • format_quote Vîntul șuieră prin hornuri răspîndind înfiorare... Omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc. ALECSANDRI, P. A. 112. DLRLC
    • format_quote personificat Se întreabă trist izvorul: Unde mi-i crăiasa oare? EMINESCU, O. I 122. DLRLC
    • format_quote personificat Iarna tristă, iarna rece, Varsă lacrimi lungi șiroaie. ALECSANDRI, P. A. 189. DLRLC
    • 1.1. (Despre ochi, manifestări ale oamenilor, sunete etc.) Care exprimă tristețe, melancolie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Gîrbov la patruzeci de ani, cu ochii triști, albaștri, duce de mulți ani viață fără bucurii. SADOVEANU, O. VII 364. DLRLC
      • format_quote Un zîmbet trist și sfînt Pe buzele-i lipite. EMINESCU, O. I 88. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Se apropie mai mult, își mîngîie bărbia rasă și ne privește cu ochii mari, care sticlesc trist pe fața-i năcăjită. SADOVEANU, O. VII 199. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Și privește trist la casa șeihului Edebali. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
      • format_quote Tînguitor, jalnic. Valuri de frunze treceau, te înfiorau cu foșnetul lor trist. SADOVEANU, O. I 331. DLRLC
      • format_quote Și blînde, triste glasuri din vuiet se desfac. EMINESCU, O. I 96. DLRLC
      • format_quote Aude triste șoapte Ș-un glas jalnic suspinînd. ALECSANDRI, P. I 13. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial El stă pe tron, și lîngă el, Ce trist crăiasa plînge! COȘBUC, P. I 70. DLRLC
    • 1.2. (Despre lucruri, stări sau fapte care țin de natura sau de viața omului) Plin de tristețe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sînt pătrunși de negre și triste cugetări. MACEDONSKI, O. I 245. DLRLC
      • format_quote Copilăria mea a fost tristă, așa de tristă, că n-aș vrea s-o mai trăiesc aievea. VLAHUȚĂ, O. A. 423. DLRLC
      • format_quote C-o bucurie tristă te țin acum în brațe. EMINESCU, O. IV 39. DLRLC
  • 2. Care provoacă tristețe, supărare, care întristează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dureros
    • format_quote Primea împăratul de la soția-sa următoarea tristă veste. CARAGIALE, O. III 92. DLRLC
    • format_quote Asta e o lungă și tristă istorie. NEGRUZZI, S. I 43. DLRLC
    • format_quote Nu te, maică, supăra, Tristă veste de-i afla. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 497. DLRLC
    • 2.1. Care sugerează, evocă tristețe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Veni înserarea limpede, fără nici un nour, tristă pe cîmpii singuratice. SADOVEANU, O. I 517. DLRLC
      • format_quote Era o seară tristă cum sînt atîtea seri. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 39. DLRLC
      • format_quote Vesela verde cîmpie acu-i tristă, veștejită. ALECSANDRI, P. III 7. DLRLC
      • format_quote (și) substantivat neutru Afară e trist ca și-n casă, Plouă, plouă. MACEDONSKI, O. I 157. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.