11 definiții pentru supărat

din care

Explicative DEX

SUPĂRAT, -Ă, supărați, -te, adj. 1. Necăjit, amărât, mâhnit, trist. 2. Mânios, iritat, înfuriat. ◊ Expr. A fi supărat (foc) pe cineva = a fi foarte nemulțumit de cineva, a simți aversiune față de cineva. A fi supărat cu cineva = a nu mai avea relații (de prietenie) cu cineva, a nu mai sta de vorbă cu cineva. – V. supăra.

SUPĂRAT, -Ă, supărați, -te, adj. 1. Necăjit, amărât, mâhnit, trist. 2. Mânios, iritat, înfuriat. ◊ Expr. A fi supărat (foc) pe cineva = a fi foarte nemulțumit de cineva, a simți aversiune față de cineva. A fi supărat cu cineva = a nu mai avea relații (de prietenie) cu cineva, a nu mai sta de vorbă cu cineva. – V. supăra.

supărat1 $#s...

@supărat2, $~ă...

SUPĂRAT, -Ă, $sup...

supărat, -ă #adj....

supărat a. ofensat...

supărát, -ă adj. P...

Argou

supărat foc $#expr...

Sinonime

SUPĂRAT adj. 1....

SUPĂRAT adj. @1...

Antonime

Supărat ≠ bucuros...

Intrare: supărat
supărat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supărat
  • supăratul
  • supăratu‑
  • supăra
  • supărata
plural
  • supărați
  • supărații
  • supărate
  • supăratele
genitiv-dativ singular
  • supărat
  • supăratului
  • supărate
  • supăratei
plural
  • supărați
  • supăraților
  • supărate
  • supăratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supărat, supăraadjectiv

  • 1. Amărât, mâhnit, necăjit, trist. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Da ce stai așa pe ginduri, luminate crăișor? zise baba; alungă mîhnirea din inima ta, căci norocul îți rîde din toate părțile și nu ai de ce fi supărat. CREANGĂ, O. A. 223. DLRLC
    • format_quote Rămîi, mîndră, sănătoasă, Ca ș-o viorea frumoasă, Că eu mă duc supărat Ca un trandafir plouat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111. DLRLC
  • 2. Iritat, mânios, înfuriat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A plecat supărat, înjurînd strașnic pe ciocoi. CARAGIALE, O. II 76. DLRLC
    • format_quote [Spânul] varsă toată apa... Fiul craiului zise atunci supărat: Dar bine, spînule, de ce te apuci? Nu vezi că pe aici e mare lipsă de apă? CREANGĂ, O. A. 229. DLRLC
    • format_quote În zadar mi te gați bine, Mergi la joc, nu te ia nime; Vii acasă supărată Și te iai cu toți la ceartă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446. DLRLC
    • chat_bubble A fi supărat (foc) pe cineva = a fi foarte nemulțumit de cineva, a simți aversiune față de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu era supărat nici pe tată-său, nici pe cal. DUMITRIU, N. 147. DLRLC
      • format_quote Era supărată foc pe un oarecare domn, care a dezertat de la o excursiune. VLAHUȚĂ, O. A. III 59. DLRLC
      • format_quote Șezi colea lîngă mine, să ți le povestesc toate, ca să vezi că nu degeaba sînt supărat pe dumneata. CARAGIALE, P. 151. DLRLC
    • chat_bubble A fi supărat cu cineva = a nu mai avea relații (de prietenie) cu cineva, a nu mai sta de vorbă cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi supăra DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.