23 de definiții pentru toacă
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (4)
- jargon (1)
- argou (3)
- sinonime (4)
- regionalisme (3)
Explicative DEX
TOACĂ, toace, s. f. 1. Placă de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu două ciocănele, pentru a anunța începerea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserică sau la mănăstire; p. ext. sunetul produs de această bătaie. ◊ Expr. Uscat (ca o) toacă (sau ca toaca) = foarte slab. A ști și toaca în (sau din) cer = a ști multe lucruri; a face pe atotștiutorul, pe înțeleptul. (Pop.) Ucigă-l toaca = a) (în imprecații) lua-l-ar dracul!; b) diavolul, dracul. ♦ Placă de metal în care se bate pentru a da anumite semnale pe șantiere, în ateliere etc. 2. (Pop.) Timp al zilei, după răsăritul Soarelui sau înainte de apus, când se oficiază liturghia sau vecernia la biserică. 3. (Art.) Numele popular al constelației Pegas.- Din toca (derivat regresiv).
toacă [At: D...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOACĂ, toace, s. f. 1. Placă de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu două ciocănele, pentru a anunța începerea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserică sau la mănăstire; p. ext. sunetul produs de această bătaie. ◊ Expr. Uscat (ca o) toacă (sau ca toaca) = foarte slab. A ști și toaca în (sau din) cer = a ști multe lucruri; a face pe atotștiutorul, pe înțeleptul. (Pop.) Ucigă-l toaca = a) (în imprecații) lua-l-ar dracul!; b) diavolul, dracul. ♦ Placă de metal în care se bate pentru a da anumite semnale pe șantiere, în ateliere etc. 2. (Pop.) Timp al zilei, după răsăritul soarelui sau înainte de apus, când se oficiază liturghia sau vecernia la biserică. 3. (Art.) Numele popular al constelației Pegas. – Din toca (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
TOACĂ, toace, #...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOACĂ ~ce f. 1)...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
toacă f. 1. scân...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
toácă (oa dift.)...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tioacă2 $#sf...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
toacă s. f., ...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
toacă s. f., #g...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
toacă s. f., g.-d...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
toacă, -ce.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Jargon
toacă, instrument ...
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
a bate toaca $#exp...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@a ști și toaca-n ce...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
surd toacă $#expr....
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
TOACĂ s. (#reg....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOACA s. (BIS.)...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TOACA s. art. v. ...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
toaca s. art....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
toácă, toace, s....
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
toacă, toace, s...
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
toacă, toace, s.f. – 1. Placă de lemn pe care se bate ritmic, cu două ciocănele, pentru a se anunța serviciul religios la biserică sau pentru a face un anunț în sat. În exp. uscat ca o toacă = foarte slab. Ucigă-l toaca = diavolul. 2. Despre o încăpere care rămâne goală prin furt sau prin confiscarea bunurilor din ea. 3. (astr.) Numele popular al constelației Pegas. – Der. regr. din toca „a ciocăni, a lovi, a bate” (< lat. *toccare).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
toacă, toacesubstantiv feminin
- 1. Placă de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu două ciocănele, pentru a anunța începerea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserică sau la mănăstire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tocălie
- Era o zi de duminică și toaca începu să sune în clopotnița bisericii albe. SADOVEANU, O. VII 60. DLRLC
- Nevăzut atîrnă din cer tăcerea ca o toacă În care nimeni nu bate. D. BOTEZ, P. O. 64. DLRLC
- S-a făcut liniște în Frăsinet. A bătut toaca o ciocănitoare. SADOVEANU, M. C. 187. DLRLC
- Vreo mierlă, umflîndu-și gușa, bătea toaca rar. AGÎRBICEANU, S. P. 17. DLRLC
- (Sugerând ideea de pustiu, sec, gol) Amîndoi bătrînii dară ortul popii, rămîind în urma lor casa toacă și o sărăcie lucie. ISPIRESCU, L. 286. DLRLC
- 1.1. Sunetul produs de această bătaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mi-e dor de toaca din vecernii, Și de tălăngi, de verde plai. IOSIF, P. 64. DLRLC
- Toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara. EMINESCU, O. I 231. DLRLC
- O barză, deșteptată din somn, începu deodată să toace pe vreun coperiș! și toaca ei... aducea cu o păcănitură de oase uscate. SANDU-ALDEA, U. P. 31. DLRLC
- (Sugerând ideea de zgomot, gălăgie) Ce este? Ce este? Cine se ceartă aici?... – Vere Antohi, vin’ degrabă s-asculți toaca de la balamuc. ALECSANDRI, T. 1659. DLRLC
-
- 1.2. Placă de metal în care se bate pentru a da anumite semnale pe șantiere, în ateliere etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A bătut toaca de fier. Lucrătorii de la «Banca Națională» se odihnesc. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
-
- Uscat (ca o) toacă (sau ca toaca) = foarte slab. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cînd ajunse, sora lui... era uscată ca toaca. SEVASTOS, la CADE. DLRLC
- Tu ai rămas tot uscat... Toacă, nu altceva. C. PETRESCU, O. P. I 65. DLRLC
-
- A face urechea toacă = a se preface că nu aude sau că nu înțelege; a se face niznai. DLRLC
- Îi spui, și el face urechea toacă. ȘEZ. II 74. DLRLC
-
- A ști și toaca în (sau din) cer = a ști multe lucruri; a face pe atotștiutorul, pe înțeleptul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Popa cel dobă de carte, care știe și toaca în cer. La TDRG. DLRLC
- Deodată au răsărit în țară pozderie, și tot unu și unu... oameni mari, învățați, de știu și toaca în cer, colțoși și cu barba-n furculițe. ALECSANDRI, T. I 237. DLRLC
-
- A bate toaca = a se lăuda. DEXIsinonime: lăuda
-
- 2. Timp al zilei, după răsăritul Soarelui sau înainte de apus, când se oficiază liturghia sau vecernia la biserică. DEX '09 DLRLC
- Cînd mai erau două ceasuri pînă la toacă, cei 10 negustori își aduseră aminte de căruțe. GALACTION, O. I 265. DLRLC
- Împrejurul meu învie Toate cîte sînt, Ce de joc și veselie, Cînd e soarele la toacă. COȘBUC, P. II 16. DLRLC
- Pe la toacă, plecăm spre Tîrgu Jiu. VLAHUȚĂ, O. A. 412. DLRLC
- Am adormit mort și de abia a doua zi pe la toacă m-am trezit sănătos. CREANGĂ, A. 16. DLRLC
-
- 3. Numele popular al constelației Pegas. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pegas
- Pegasul se numește toacă. PAMFILE, CER. 169. DLRLC
-
etimologie:
- toca DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.