opțiuni
  • info

19 definiții pentru străluci

din care

Explicative DEX

STRĂLUCI, strălucesc, vb. IV. Intranz. 1. A luci puternic, a răspândi, a emite, a reflecta o lumină vie. ♦ A scânteia, a sclipi. ♦ P. anal. A părea că răspândește lumină datorită albeții, curățeniei. 2. Fig. (Despre oameni) A se remarca, a se distinge în mod deosebit, a face o puternică impresie (prin calitățile sale). – Pref. stră- + luci.

străluci2 $#vi...

STRĂLUCI, strălucesc, vb. IV. Intranz. 1. A luci puternic, a răspândi, a emite, a reflecta o lumină vie. ♦ A scânteia, a sclipi. ♦ P. anal. A părea că răspândește lumină datorită albeții, curățeniei. 2. Fig. (Despre oameni) A se remarca, a se distinge în mod deosebit, a face o puternică impresie (prin calitățile sale). – Stră + luci.

STRĂLUCI, $strălu...

A STRĂLUCI ~esc ...

strălucì v. 1. a...

stărluci v ...

străluca v ... corectat(ă)

streluci v ... corectat(ă)

strălucésc v. intr...

Ortografice DOOM

străluci (a ~) #v...

străluci (a ~) ...

străluci vb., ind...

străluci (conj. ...

Etimologice

@străluci (-cesc, ...

Sinonime

STRĂLUCI vb. v. $...

STRĂLUCI vb. 1....

STRĂLUCI vb. @1...

străluci vb. #v...

Intrare: străluci
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străluci
  • strălucire
  • strălucit
  • strălucitu‑
  • strălucind
  • strălucindu‑
 singular plural
  • strălucește
  • străluciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strălucesc
 (să)
  • strălucesc
  • străluceam
  • strălucii
  • strălucisem
a II-a (tu)
  • strălucești
 (să)
  • strălucești
  • străluceai
  • străluciși
  • străluciseși
a III-a (el, ea)
  • strălucește
 (să)
  • strălucească
  • strălucea
  • străluci
  • strălucise
plural I (noi)
  • strălucim
 (să)
  • strălucim
  • străluceam
  • strălucirăm
  • străluciserăm
  • strălucisem
a II-a (voi)
  • străluciți
 (să)
  • străluciți
  • străluceați
  • strălucirăți
  • străluciserăți
  • străluciseți
a III-a (ei, ele)
  • strălucesc
 (să)
  • strălucească
  • străluceau
  • străluciră
  • străluciseră
străluca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stărluci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
streluci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

străluci, strălucescverb

  • 1. A luci puternic, a răspândi, a emite, a reflecta o lumină vie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: luci lumina
    • format_quote Deasupra, strălucesc miile de stele. BOGZA, A. Î. 64. DLRLC
    • format_quote Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Strălucește și dizmiardă oceanul de ninsoare. ALECSANDRI, P. A. 112. DLRLC
    • format_quote Stelele strălucesc de o mai vie lumină. NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
    • 1.1. Sclipi, scânteia, sticli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: sclipi scânteia sticli
      • format_quote Vîrfurile colinelor strălucesc în lumina vie a soarelui. BOGZA, C. O. 237. DLRLC
      • format_quote Frumoasă ești, pădurea mea... Cînd strălucesc subt rouă grea Cărări de soare pline. TOPÎRCEANU, B. 8. DLRLC
      • format_quote Troiene mari acopăr cîmpiile... gîrla înghețată bocnă strălucește în curmezișul șesului. VLAHUȚĂ, O. A. II 89. DLRLC
      • format_quote Făt-Frumos, – zise fata – și două lacrimi mari străluciră în ochii ei – nu te duce încă. EMINESCU, N. 9. DLRLC
      • format_quote tranzitiv factitiv neobișnuit Cătănuț cînd auzea, La Gruia se repezea, Paloșul își strălucea, Printr-însul îl petrecea. TEODORESCU, P. P. 632. DLRLC
    • 1.2. prin analogie A părea că răspândește lumină datorită albeții, curățeniei. DEX '09 DEX '98
  • 2. figurat (Despre oameni) A se remarca, a se distinge în mod deosebit, a face o puternică impresie (prin calitățile sale). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din viața pieritoare, trecînd în altă lume, În viața fără moarte mă duc să strălucesc. MACEDONSKI, O. I 52. DLRLC
    • format_quote Din orice parte ai privi... nu-i poți găsi decît puncte slabe: nu strălucește nici prin mijloacele sale intelectuale, nici prin cunoștințe. BOLINTINEANU, O. 251. DLRLC
    • format_quote reflexiv De la această solie în Ardeal, documentele istorice pierd din vedere pe viteazul Radu din Calomfirești, pe care îl văzurăm... strălucindu-se în războiul cu tătarii. BĂLCESCU, O. II 83. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv neobișnuit În acel locaș de piatră, drum ce duce la vecie... Cîtă ai simțit plăcere cînd a lui Mihai soție A venit să-ți povestească fapte ce l-au strălucit! ALEXANDRESCU, M. 16. DLRLC
  • comentariu învechit Prezent indicativ persoana a 3-a și: străluce. DLRLC
etimologie:
  • stră- + luci. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.