15 definiții pentru scânteia

din care

Explicative DEX

SCÂNTEIA, pers. 3 scânteiază, vb. I. Intranz. 1. A licări ca o scânteie; a sclipi, a străluci, a luci. ♦ (Despre ochi) A privi viu, pătrunzător (sub impresia unui sentiment puternic). 2. A împrăștia scântei. [Pr.: -te-ia] – Din scânteie.

SCÂNTEIA, pers. 3 scânteiază, vb. I. Intranz. 1. A licări ca o scânteie; a sclipi, a străluci, a luci. ♦ (Despre ochi) A privi viu, pătrunzător (sub impresia unui sentiment puternic). 2. A împrăștia scântei. [Pr.: -te-ia] – Din scânteie.

scânteia [At:...

A SCÂNTEIA $pers....

scânteià v. 1. a...

schinteia v...

SCHINTEIA vb. I...

SCÎNTEIA, $scînte...

scînteĭéz v. intr....

Ortografice DOOM

scânteia (a ~) #v...

scânteia (a ~) ...

scânteia vb., ind...

scînteia (ind. #...

scânteiez, -teiază 3, -teieze 3 conj., -teiam 1 imp., -teia inf., -teietor adj. v.

Sinonime

SCÂNTEIA vb. 1....

SCÎNTEIA vb. @1...

Intrare: scânteia
verb (V213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scânteia
  • scânteiere
  • scânteiat
  • scânteiatu‑
  • scânteind
  • scânteindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • scânteia
(să)
  • scânteieze
  • scânteia
  • scânteie
  • scânteiase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • scânteia
(să)
  • scânteieze
  • scânteiau
  • scânteia
  • scânteiaseră
verb (V213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schinteia
  • schinteiere
  • schinteiat
  • schinteiatu‑
  • schinteind
  • schinteindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • schinteia
(să)
  • schinteieze
  • schinteia
  • schinteie
  • schinteiase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • schinteia
(să)
  • schinteieze
  • schinteiau
  • schinteia
  • schinteiaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scânteiaverb

  • 1. A licări ca o scânteie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Privirea lui s-a dus mai departe, spre oglinzile rîului, care scînteiau printre lunci și spre munții încununați de cețuri albăstrii. SADOVEANU, N. P. 8. DLRLC
    • format_quote Pe frunzele pomilor scînteiau ca niște pietre scumpe picăturile de apă. SANDU-ALDEA, U. P. 195. DLRLC
    • format_quote tranzitiv rar S-au pierdut spre Balcanii, pe care în zilele cu cer limpede, dacă mă sui pe măgură, îi văd lucind, scînteind în lumină spinări gheboase, pietroase. STANCU, D. 193. DLRLC
    • 1.1. (Despre ochi) A privi viu, pătrunzător (sub impresia unui sentiment puternic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un gol, deodată, se făcu în jurul bătrînului zburlit și furios, care aștepta gata să lovească, la pîndă, cu ochii scînteind ca o fiară încolțită. BART, E. 301. DLRLC
      • format_quote Cînele se uită, îi scînteiază ochii. DELAVRANCEA, H. T. 266. DLRLC
      • format_quote Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau, răspunse Lăpușneanul, ai căruia ochi scînteiară ca un fulger. NEGRUZZI, S. I 139. DLRLC
      • format_quote poetic Umbra feței străvezii E albă ca de ceară – Un mort frumos cu ochii vii Ce scînteie-n afară. EMINESCU, O. I 88. DLRLC
  • 2. A împrăștia scântei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ard nuielele trăsnind, Crește para scînteind. ALECSANDRI, P. II 106. DLRLC
    • format_quote poetic Luceafărul de ziuă scînteia, parc-ar fi fost scos din foc. SANDU-ALDEA, U. P. 128. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: scînteie. DLRLC
etimologie:
  • scânteie DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.