26 de definiții pentru sfială

din care

Explicative DEX

SFIALĂ, (2) sfieli, s. f. 1. Lipsă de încredere în sine, timiditate, lipsă de îndrăzneală; sentiment de rușine, de jenă față de cineva sau de ceva, teamă, sfiiciune. 2. Atitudine sau purtare sfioasă. [Pr.: sfi-a-. – Var.: (reg.) sâia s. f.] – Sfii + suf. -eală.

sfia sf [...

SFIALĂ, sfieli, s. f. Atitudine și purtare sfioasă, lipsă de încredere în sine, timiditate, lipsă de îndrăzneală; sentiment de rușine, de jenă față de cineva sau de ceva, teamă, sfiiciune. [Pr.: sfi-a-.Var.: (reg.) sâia s. f.] – Sfii + suf. -eală.

SFIALĂ, sfieli,...

SFIALĂ ~eli f....

sfială f. lipsa de...

sfiálă (pron. $sfi...

SÂIA s. f. v. sfială.

fia1 $sf...

sâia sf #...

sfeia sf ...

sia sf #v...

SIA s. f. #v....

SÎIA s. f. #v...

SÎIA s. f. #v...

sială f. Mold. sfi...

siálă V. sfială....

sîĭálă, V. @silesc...

Ortografice DOOM

sfia (desp. $...

sfia (sfi-a-)...

sfia s. f. (sil...

Sinonime

SFIA s. 1. v....

SFIA s. 1. ...

Antonime

Sfială ≠ îndrăznea...

Regionalisme / arhaisme

sia s.f. (reg.)...

Intrare: sfială
  • silabație: sfi-a-lă info
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfia
  • sfiala
plural
  • sfieli
  • sfielile
genitiv-dativ singular
  • sfieli
  • sfielii
plural
  • sfieli
  • sfielilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sâia
  • sâiala
plural
  • sâieli
  • sâielile
genitiv-dativ singular
  • sâieli
  • sâielii
plural
  • sâieli
  • sâielilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sia
  • siala
plural
  • sieli
  • sielile
genitiv-dativ singular
  • sieli
  • sielii
plural
  • sieli
  • sielilor
vocativ singular
plural
sfeială
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfia, sfielisubstantiv feminin

  • 1. (numai) singular Lipsă de încredere în sine, lipsă de îndrăzneală; sentiment de rușine, de jenă față de cineva sau de ceva. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Deodată îl cuprinse o sfială ca în fața unui moment hotărîtor. BART, E. 186. DLRLC
    • format_quote Tinerele s-au așezat îndată la masă; dar Abu-Hasan, văzînd că nu pun nimica-n gură de sfială, le-a dat el la fiecare-n taler. CARAGIALE, P. 141. DLRLC
    • format_quote Rădică-te, moș Ioane, și spune fără sfială ce durere ai. CREANGĂ, A. 157. DLRLC
    • format_quote figurat Luna Și-a pogorît sfiala prin fereastră. TOPÎRCEANU, P. 73. DLRLC
  • 2. Atitudine sau purtare sfioasă. DEX '09
etimologie:
  • Sfii + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.