opțiuni
  • info

29 de definiții pentru senin (adj.)

din care

Explicative DEX

SENIN, -Ă, senini, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre cer) Fără nori, limpede, clar; liniștit. ♦ Luminos. 2. Fig. (Despre oameni, despre expresia figurii lor, despre manifestările lor) Care exprimă liniște, mulțumire sufletească; netulburat, luminos, liniștit, fericit. 3. S. n. Seninătate, limpezime, claritate (a cerului). ◊ Loc. adv. Din (chiar) senin = dintr-o dată, pe neașteptate, fără veste; fără motiv (vizibil). [Var.: (înv. și reg.) sărin, -ă adj.] – Lat. serenus.

SENIN, -Ă, senini, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre cer) Fără nori, limpede, clar; liniștit. ♦ Luminos. 2. Fig. (Despre oameni, despre expresia figurii lor, despre manifestările lor) Care exprimă liniște, mulțumire sufletească; netulburat, luminos, liniștit, fericit. 3. S. n. Seninătate, limpezime, claritate (a cerului). ◊ Loc. adv. Din (chiar) senin = dintr-o dată, pe neașteptate, fără veste; fără motiv (vizibil). [Var.: (înv. și reg.) sărin, -ă adj.] – Lat. serenus.

senin1, ~ă [#A...

SENIN2, -Ă, $sen...

@SENIN2 ~ă (~i, ~e...

senin a. 1. limp...

senín, -ă adj. (la...

SĂRIN, -Ă adj. v. senin.

SĂRIN, -Ă adj. v. senin.

sănin, ~ă $sn... corectat(ă)

serin, ~ă $#s... corectat(ă)

SĂRIN, -Ă adj. ...

SERIN, -Ă adj. ...

sărín V. senin....

serín V. senin....

Ortografice DOOM

senin1 adj. ...

senin1 adj. #m...

senin adj. m., pl...

senin...

Etimologice

senin (-nă), #adj...

Sinonime

SENIN adj. v. $li...

SENIN adj., s. @1...

SENIN adj., s. v....

senin adj. v....

SENIN adj., #s....

senin adj., #s....

Antonime

Senin ≠ înnorat, n...

Regionalisme / arhaisme

serín, -ă, $seri...

sărin, adj. – v. ...

serin, -ă, $serin...

sărin, adj. – v. sein.

Intrare: senin (adj.)
senin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senin
  • seninul
  • seninu‑
  • senină
  • senina
plural
  • senini
  • seninii
  • senine
  • seninele
genitiv-dativ singular
  • senin
  • seninului
  • senine
  • seninei
plural
  • senini
  • seninilor
  • senine
  • seninelor
vocativ singular — —
plural — —
sărin adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărin
  • sărinul
  • sărinu‑
  • sărină
  • sărina
plural
  • sărini
  • sărinii
  • sărine
  • sărinele
genitiv-dativ singular
  • sărin
  • sărinului
  • sărine
  • sărinei
plural
  • sărini
  • sărinilor
  • sărine
  • sărinelor
vocativ singular — —
plural — —
serin adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • serin
  • serinul
  • serină
  • serina
plural
  • serini
  • serinii
  • serine
  • serinele
genitiv-dativ singular
  • serin
  • serinului
  • serine
  • serinei
plural
  • serini
  • serinilor
  • serine
  • serinelor
vocativ singular — —
plural — —
sănin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

senin, seninăadjectiv

  • 1. (Despre cer) Fără nori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: clar limpede liniștit antonime: noros înnorat
    • format_quote Cerul e senin și albastru; în depărtare, catargele își flutură în bătaia vîntului steagurile colorate. DUNĂREANU, CH. 84. DLRLC
    • format_quote Sirenele-ți cîntau în nopți senine Eternele legende-ale iubirii. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 141. DLRLC
    • format_quote Era ziua mult senină, Munții pluteau în lumină, Văile-n tăcere lină. ALECSANDRI, P. I 110. DLRLC
    • 1.1. Luminos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: luminos
      • format_quote Trecu o zi, trecură trei Și iarăși, noaptea, vine Luceafărul deasupra ei Cu razele-i senine. EMINESCU, O. I 171. DLRLC
  • 2. figurat (Despre oameni, despre expresia figurii lor, despre manifestările lor) Care exprimă liniște, mulțumire sufletească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fericit liniștit luminos netulburat
    • format_quote Și-a luat căciula, a zvîrlit dăsaga pe umăr și a pornit-o senin spre casa lui. POPA, V. 100. DLRLC
    • format_quote De-a mai mare dragul să fi privit pe Davidică, flăcău de munte... cu pletele crețe și negre ca pana corbului; cu fruntea lată și senină. CREANGĂ, A. 85. DLRLC
    • format_quote O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lîngă poartă; și-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cîntece mîndre și senine. EMINESCU, N. 6. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.