opțiuni
  • info

17 definiții pentru răscoli

din care

Explicative DEX

RĂSCOLI, (I 1, II) răscolesc, (I 2) răscol, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. A face dezordine căutând pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amănuntul; a scotoci. ♦ Tranz. A scormoni focul, jeraticul pentru a-l înviora. ♦ Tranz. A scurma, a râcâi pământul; p. ext. a ara. ♦ Tranz. A stârni praful, valurile etc. ♦ Tranz. A face să devină acut; a reactiva. ♦ Tranz. A tulbura. 2. Tranz. A face să se răzvrătească, să se revolte; a agita. II. Tranz. (Pop.) A desface toamna stâna, alegând oile după fiecare proprietar în parte. – Din sl. raskoliti.

RĂSCOLI, (I 1, II) răscolesc, (I 2) răscol, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. A face dezordine căutând pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amănuntul; a scotoci. ♦ Tranz. A scormoni focul, jeraticul pentru a-l înviora. ♦ Tranz. A scurma, a râcâi pământul; p. ext. a ara. ♦ Tranz. A stârni praful, valurile etc. ♦ Tranz. A face să devină acut; a reactiva. ♦ Tranz. A tulbura. 2. Tranz. A face să se răzvrătească, să se revolte; a agita. II. Tranz. (Pop.) A desface toamna stâna, alegând oile după fiecare proprietar în parte. – Din sl. raskoliti.

răscoli [At: ...

RĂSCOLI, $răscole...

A RĂSCOLI ~esc $...

răscolì v. a căuta...

roscoli v #...

roscori v #...

răscolésc v. tr. (...

Ortografice DOOM

răscoli (a ~) #vb...

!răscoli (a ~) ...

răscoli vb. (a sc...

răscolesc (turbur), -lit prt.

Etimologice

@răscoli (răscoles...

Sinonime

RĂSCOLI vb. 1. ...

RĂSCOLI vb. v. $r...

RĂSCOLI vb. @1....

răscoli vb. #v....

Intrare: răscoli
răscoli1 (1 -lesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscoli
  • răscolire
  • răscolit
  • răscolitu‑
  • răscolind
  • răscolindu‑
 singular plural
  • răscolește
  • răscoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscolesc
 (să)
  • răscolesc
  • răscoleam
  • răscolii
  • răscolisem
a II-a (tu)
  • răscolești
 (să)
  • răscolești
  • răscoleai
  • răscoliși
  • răscoliseși
a III-a (el, ea)
  • răscolește
 (să)
  • răscolească
  • răscolea
  • răscoli
  • răscolise
plural I (noi)
  • răscolim
 (să)
  • răscolim
  • răscoleam
  • răscolirăm
  • răscoliserăm
  • răscolisem
a II-a (voi)
  • răscoliți
 (să)
  • răscoliți
  • răscoleați
  • răscolirăți
  • răscoliserăți
  • răscoliseți
a III-a (ei, ele)
  • răscolesc
 (să)
  • răscolească
  • răscoleau
  • răscoliră
  • răscoliseră
verb (VT337)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscoli
  • răscolire
  • răscolit
  • răscolitu‑
  • răscolind
  • răscolindu‑
 singular plural
  • răscoală
  • răscoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscol
 (să)
  • răscol
  • răscoleam
  • răscolii
  • răscolisem
a II-a (tu)
  • răscoli
 (să)
  • răscoli
  • răscoleai
  • răscoliși
  • răscoliseși
a III-a (el, ea)
  • răscoală
 (să)
  • răscoale
  • răscolea
  • răscoli
  • răscolise
plural I (noi)
  • răscolim
 (să)
  • răscolim
  • răscoleam
  • răscolirăm
  • răscoliserăm
  • răscolisem
a II-a (voi)
  • răscoliți
 (să)
  • răscoliți
  • răscoleați
  • răscolirăți
  • răscoliserăți
  • răscoliseți
a III-a (ei, ele)
  • răscoală
 (să)
  • răscoale
  • răscoleau
  • răscoliră
  • răscoliseră
roscori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
roscoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răscoli, răscolescverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv A face dezordine căutând pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amănuntul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: scotoci
    • format_quote Ce ți-a venit să-mi răscolești dosarele, să-mi zăpăcești hîrtiile? BARANGA, I. 162. DLRLC
    • format_quote În zadar răscoli tot portul. BART, E. 247. DLRLC
    • format_quote Ia să mi te scoli, Crînguri să-mi răscoli. De l-ăi nimeri Și de l-ăi găsi... La tăiat să-l duci. TEODORESCU, P. P. 464. DLRLC
    • format_quote figurat Scepticul acesta... Ce taine ale naturii răscolise? Nimica și totuși vorbește cu dispreț de știință. IONESCU-RION, C. 74. DLRLC
    • format_quote Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți, găsi în sfîrșit... armele și hainele tătîne-său. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
    • format_quote Și-n asemenea cărți el răscolea c-un feli de patimă. EMINESCU, N. 80. DLRLC
    • format_quote figurat Florile vor răscoli din nou inima și nervii tatei. SAHIA, N. 25. DLRLC
    • format_quote figurat Titu Herdelea nu înțelese și totuși nu mai stărui. Simțea că a răscolit o rană. REBREANU, R. I 81. DLRLC
    • format_quote figurat Și așa, răscolind trecutul, simții că mă îneacă lacrămile binefăcătoare. DELAVRANCEA, O. II 126. DLRLC
    • format_quote figurat De ce răscolești tu toată durerea? EMINESCU, O. IV 106. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A scormoni focul, jeraticul pentru a-l înviora. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Intrară în pădure și răscolind cu niște pari un jăratec... îngropară într-însul toți mieii. FILIMON, C. 126. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A scurma, a râcâi pământul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Schijele răscoliră pămîntul într-o fumărie amestecată cu țărînă și praf. SADOVEANU, O. VI 22. DLRLC
      • format_quote În urma noastră rămîneau... scobiturile piciorului de lemn, care răscolea pămîntul umed ca o cîrtiță. SAHIA, N. 61. DLRLC
      • 1.2.1. prin extensiune Ara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: ara
        • format_quote Se opri în dreptul locurilor răscolite de Marin Oproiu, în fața tractorului care venea. MIHALE, O. 197. DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A pune în mișcare, a face să plece din locul unde se află, împingând în lături sau ridicând în sus. DLRLC
      • format_quote poetic Iarba se ridica înaltă, la dreapta și la stînga potecilor, pînă la gîtul calului, și vîntul serii răscolea întinderea verde. SADOVEANU, O. I 161. DLRLC
      • 1.3.1. A stârni praful, valurile etc. DEX '09 DEX '98
        sinonime: ridica stârni
        • format_quote Poștalionul aleargă răscolind colbul, tras de patru perechi de cai. CĂLINESCU, E. 64. DLRLC
        • format_quote Valurile... tulburi, răscolite de un vînt ușor, saltă cînd la dreapta cînd la stînga pluta pe care stă moș Anghel. DUNĂREANU, CH. 83. DLRLC
    • 1.4. tranzitiv A face să devină acut. DEX '09 DEX '98
      sinonime: reactiva
    • 1.5. tranzitiv Tulbura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tulbura
  • 2. tranzitiv A face să se răzvrătească, să se revolte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agita revolta răscula răzvrăti
    • format_quote Născut pentru luptă și dominare, răscolea lumea pe unde trecea și nu-și îmblînzea privirea decît pentru cei din jurul lui. C. PETRESCU, Î. I 11. DLRLC
    • 2.1. reflexiv A se deplasa, a se isca (în tumult). DLRLC
      • format_quote Iar cînd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nuntit, Din munți și văi, de peste mări, Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit! COȘBUC, P. I 55. DLRLC
      • format_quote Ba se răscolesc și cînii De prin curți și sar la ei. COȘBUC, P. I 227. DLRLC
  • 3. tranzitiv popular A desface toamna stâna, alegând oile după fiecare proprietar în parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Laptele acru de oi începe a se face pe la finele lui august, după ce s-au răscolit (deosebit) oile. ȘEZ. VII 76. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.