13 definiții pentru regla

din care

Explicative DEX

REGLA, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a orândui, a potrivi. – Din fr. régler.

REGLA, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a orândui, a potrivi. – Din fr. régler.

regla vt [...

REGLA, reglez, ...

REGLA vb. I. tr. 1. A reduce sau a mări regimul de funcționare al unui sistem tehnic. 2. (Med.) A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. A potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ♦ A aranja, a orîndui, a potrivi. [< fr. régler].

REGLA $vb. #tr....

A REGLA ~ez $tra...

Ortografice DOOM

regla (a ~) (#des...

regla (a ~) $(r...

regla vb. (sil. $...

Argou

@a-și regla conturil...

Sinonime

REGLA vb. 1. v....

REGLA vb. 1. ...

Antonime

A regla ≠ a deregl...

Intrare: regla
  • silabație: re-gla info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • regla
  • reglare
  • reglat
  • reglatu‑
  • reglând
  • reglându‑
singular plural
  • reglea
  • reglați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reglez
(să)
  • reglez
  • reglam
  • reglai
  • reglasem
a II-a (tu)
  • reglezi
(să)
  • reglezi
  • reglai
  • reglași
  • reglaseși
a III-a (el, ea)
  • reglea
(să)
  • regleze
  • regla
  • reglă
  • reglase
plural I (noi)
  • reglăm
(să)
  • reglăm
  • reglam
  • reglarăm
  • reglaserăm
  • reglasem
a II-a (voi)
  • reglați
(să)
  • reglați
  • reglați
  • reglarăți
  • reglaserăți
  • reglaseți
a III-a (ei, ele)
  • reglea
(să)
  • regleze
  • reglau
  • regla
  • reglaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

regla, reglezverb

  • 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: deregla
    • 1.1. A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: potrivi
  • 2. medicină A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. DN
  • 3. (termen) militar A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. Aranja, orândui, potrivi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Viteza reacției este reglată. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.