14 definiții pentru ploconi

din care

Explicative DEX

PLOCONI, ploconesc, vb. IV. Refl. 1. A se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință înaintea cuiva; a saluta cu politețe (exagerată). 2. A arăta o admirație servilă pentru cineva sau ceva; a se linguși, a se umili, a se căciuli. – Din sl. pokloniti (sen).

PLOCONI, ploconesc, vb. IV. Refl. 1. A se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință înaintea cuiva; a saluta cu politețe (exagerată). 2. A arăta o admirație servilă pentru cineva sau ceva; a se linguși, a se umili, a se căciuli. – Din sl. pokloniti (sen).

ploconi [At: ...

PLOCONI, $plocone...

@A SE PLOCONI mă ~'...

ploconì v. a se în...

pocloni v #...

ploconésc (mă) v. ...

Ortografice DOOM

ploconi (a se ~) ...

!ploconi @(a se ~...

ploconi vb., ind....

Sinonime

PLOCONI vb. 1. ...

PLOCONI vb. @1....

POCLONI vb. v. $j...

pocloni vb. #v....

Intrare: ploconi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ploconi
  • ploconire
  • ploconit
  • ploconitu‑
  • ploconind
  • ploconindu‑
singular plural
  • ploconește
  • ploconiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ploconesc
(să)
  • ploconesc
  • ploconeam
  • ploconii
  • ploconisem
a II-a (tu)
  • ploconești
(să)
  • ploconești
  • ploconeai
  • ploconiși
  • ploconiseși
a III-a (el, ea)
  • ploconește
(să)
  • ploconească
  • ploconea
  • ploconi
  • ploconise
plural I (noi)
  • ploconim
(să)
  • ploconim
  • ploconeam
  • ploconirăm
  • ploconiserăm
  • ploconisem
a II-a (voi)
  • ploconiți
(să)
  • ploconiți
  • ploconeați
  • ploconirăți
  • ploconiserăți
  • ploconiseți
a III-a (ei, ele)
  • ploconesc
(să)
  • ploconească
  • ploconeau
  • ploconi
  • ploconiseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pocloni
  • poclonire
  • poclonit
  • poclonitu‑
  • poclonind
  • poclonindu‑
singular plural
  • poclonește
  • pocloniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • poclonesc
(să)
  • poclonesc
  • pocloneam
  • poclonii
  • poclonisem
a II-a (tu)
  • poclonești
(să)
  • poclonești
  • pocloneai
  • pocloniși
  • pocloniseși
a III-a (el, ea)
  • poclonește
(să)
  • poclonească
  • poclonea
  • pocloni
  • poclonise
plural I (noi)
  • poclonim
(să)
  • poclonim
  • pocloneam
  • poclonirăm
  • pocloniserăm
  • poclonisem
a II-a (voi)
  • pocloniți
(să)
  • pocloniți
  • pocloneați
  • poclonirăți
  • pocloniserăți
  • pocloniseți
a III-a (ei, ele)
  • poclonesc
(să)
  • poclonească
  • pocloneau
  • pocloni
  • pocloniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ploconi, ploconescverb

  • 1. A se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință înaintea cuiva; a saluta cu politețe (exagerată). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Echipa chelnerului se ploconi și rămase nemișcată unde se afla. VORNIC, P. 129. DLRLC
    • format_quote Hangiul Chirilă se înfățișă ploconindu-se adînc, ca să-și primească plata. SADOVEANU, O. VII 31. DLRLC
    • format_quote Cu toții se ploconeau la flăcăiandrul cu coama neagră și lucie ca păcura. DELAVRANCEA, S. 100. DLRLC
  • 2. A arăta o admirație servilă pentru cineva sau ceva; a se linguși, a se umili, a se căciuli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.