15 definiții pentru picura

din care

Explicative DEX

PICURA, picur, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A cădea sau a face, a lăsa să cadă în picături. ♦ Intranz. impers. A ploua ușor, cu stropi rari. 2. Intranz. Fig. A răsuna, a vibra (încet); a picui. 3. Intranz. (Înv. și reg.; de obicei cu determinările „de somn”, „din picioare”) A moțăi, a picoti. – Din picur.

PICURA, picur, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A cădea sau a face, a lăsa să cadă în picături. ♦ Intranz. impers. A ploua ușor, cu stropi rari. 2. Intranz. Fig. A răsuna, a vibra (încet); a picui. 3. Intranz. (Înv. și reg.; de obicei cu determinările „de somn”, „din picioare”) A moțăi, a picoti. – Din picur.

picura [At: D...

PICURA, picur,...

@A PICURA picur 1....

picuri v #v...

2) pícur, a v...

Ortografice DOOM

picura (a ~) #vb....

picura (a ~) #v...

picura vb., ind. ...

Sinonime

PICURA vb. 1. a...

PICURA vb. v. $aț...

PICURA vb. 1....

picura vb. v....

Regionalisme / arhaisme

PICURA vb. 1. ...

Intrare: picura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • picura
  • picurare
  • picurat
  • picuratu‑
  • picurând
  • picurându‑
singular plural
  • picură
  • picurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • picur
(să)
  • picur
  • picuram
  • picurai
  • picurasem
a II-a (tu)
  • picuri
(să)
  • picuri
  • picurai
  • picurași
  • picuraseși
a III-a (el, ea)
  • picură
(să)
  • picure
  • picura
  • picură
  • picurase
plural I (noi)
  • picurăm
(să)
  • picurăm
  • picuram
  • picurarăm
  • picuraserăm
  • picurasem
a II-a (voi)
  • picurați
(să)
  • picurați
  • picurați
  • picurarăți
  • picuraserăți
  • picuraseți
a III-a (ei, ele)
  • picură
(să)
  • picure
  • picurau
  • picura
  • picuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

picura, picurverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A cădea sau a face, a lăsa să cadă în picături. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pica
    • format_quote Lacrimile-i picurînd Se prefăceau mărgăritare. IOSIF, PATR. 84. DLRLC
    • format_quote Încet picură ploaia de pe ramuri. VLAHUȚĂ, O. A. II 155. DLRLC
    • format_quote Din ochi îi picura izvor de plînsoare. ODOBESCU, S. III 207. DLRLC
    • format_quote poetic Barca tăia undele în taina serii, legănîndu-se; lumini argintii picurau din vîrful vîslelor și șopteau căzînd în unde. SADOVEANU, O. I 106. DLRLC
    • format_quote poetic Căldura picură mereu din cer. REBREANU, I. 10. DLRLC
    • format_quote figurat Îl cutremură frigul peste trupul tot. Fața i-i leoarcă... Iar în inima lui picură plîns fără sfîrșit. POPA, V. 65. DLRLC
    • format_quote Ploua monoton și trist afară și picurau streșinile fără întrerupere. SADOVEANU, E. 134. DLRLC
    • format_quote El duce regelui răspuns Din tabără Și ține-ascuns Sub straiul picurînd de ploi Pe cel mai bun dintre eroi. COȘBUC, P. I 145. DLRLC
    • format_quote figurat Mînecuță începu a picura din el răutate. SADOVEANU, P. M. 21. DLRLC
    • format_quote figurat Mai picură-mi și tu o slovă, două, Că prea le lași în sama mea pe toate. PĂUN-PINCIO, P. 49. DLRLC
    • chat_bubble De nu curge, (tot sau măcar) picură = dacă nu curge, pică. DLRLC
      • format_quote De nu curge, macar picură și cine mișcă, tot pișcă. CREANGĂ, P. 110. DLRLC
  • 2. intranzitiv figurat A răsuna, a vibra (încet). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După ce se întunecă, rămase sub stele numai tăcerea întinderilor, în care picurau lin din cînd în cînd tălăngi. SADOVEANU, F. J. 429. DLRLC
    • format_quote În fîn îmi era cald și bine, iar în auz îmi picurau povești. PĂUN-PINCIO, P. 119. DLRLC
    • format_quote Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
  • 3. intranzitiv învechit regional De obicei cu determinările „de somn”, „din picioare”: moțăi, picoti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Picura de somn și din cînd în cînd îi asfințeau ochii. SADOVEANU, D. P. 145. DLRLC
    • format_quote Mintea lui e plină de povești, pe care mi le spune seara, pînă tîrziu, pînă ce picur de somn în șoapta lor tot mai ușoară. PĂUN-PINCIO, P. 103. DLRLC
    • format_quote Mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. EMINESCU, O. I 119. DLRLC
  • 4. intranzitiv rar (Despre imagini, gânduri etc.) A se scurge unul după altul; a se perinda. DLRLC
    • format_quote Atîtea dulci videnii îmi picură în minte. VLAHUȚĂ, P. 3. DLRLC
  • comentariu învechit Prezent indicativ și: picurez. DLRLC
etimologie:
  • picur DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.