8 definiții pentru năucire

Explicative DEX

NĂUCIRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) năuci. [Pr.: nă-u-] – V. năuci.

NĂUCIRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) năuci. [Pr.: nă-u-] – V. năuci.

năucire sf [#...

NĂUCIRE s. f. F...

Ortografice DOOM

năucire (rar) #s....

năucire (rar) #s....

năucire s. f., g....

Sinonime

NĂUCIRE s. 1. v...

NĂUCIRE s. 1....

Antonime

Năucire ≠ dezmetic...

Intrare: năucire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năucire
  • năucirea
plural
  • năuciri
  • năucirile
genitiv-dativ singular
  • năuciri
  • năucirii
plural
  • năuciri
  • năucirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năucire, năucirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi năuci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.