12 definiții pentru buimăceală

din care

Explicative DEX

BUIMĂCEALĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.

BUIMĂCEALĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.

buimăcea sf...

buimăcea $s.f. ...

BUIMĂCEA ($#pl....

BUIMĂCEALĂ, $buim...

BUIMĂCEALĂ, $buim...

buimăceală f. ameț...

buĭmăceálă f., pl....

Ortografice DOOM

buimăcea s. #...

buimăcea #s. f....

buimăcea s. f.,...

Sinonime

BUIMĂCEA s. ame...

BUIMĂCEA s. a...

Intrare: buimăceală
buimăceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buimăcea
  • buimăceala
plural
  • buimăceli
  • buimăcelile
genitiv-dativ singular
  • buimăceli
  • buimăcelii
plural
  • buimăceli
  • buimăcelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buimăcea, buimăcelisubstantiv feminin

  • 1. Amețeală, buimăcire, uluială, zăpăceală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În buimăceala ceea, trezindu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. DLRLC
    • format_quote Această zicere îl trezise din buimăceala în care-l adîncise scena ce urmase. NEGRUZZI, S. I 229. DLRLC
etimologie:
  • Buimăci + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.