opțiuni
  • info

25 de definiții pentru grație (s.f.)

din care

Explicative DEX

GRAȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc.; farmec. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face grații = a) a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate; b) a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. ◊ Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. ♦ (Bis.) Dar acordat de Dumnezeu omului pentru mântuirea lui; har. ◊ Anul de grație..., formulă emfatică pentru indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepoziție) Datorită. – Din lat. gratia.

grație [At: N...

GRAȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc.; farmec. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face grații = a) a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate; b) a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. ◊ Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. ♦ Ajutor, milă, îndurare (divină); iertare (de o pedeapsă). ◊ Anul de grație..., formulă emfatică ce precedă indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepoziție) Datorită. – Din lat. gratia.

GRAȚIE, grații,...

GRAȚIE s.f. 1. Gingășie, finețe, eleganță (în atitudini, în mișcări). ♦ (La pl.) Atitudini, cuvinte drăgălașe; drăgălășenii, farmece. ◊ A intra în grațiile cuiva = a obține bunăvoința cuiva. 2. (Rel.) Dar, ajutor supranatural pe care divinitatea l-ar acorda oamenilor pentru a se mîntui. 3. Fiecare dintre cele trei zeități feminine care personificau amabilitatea, veselia, bucuria și frumusețea în mitologia greco-latină. // prep. Cu ajutorul, datorită, mulțumită. [Gen. -iei. / < lat. gratia, cf. it. grazia].

GRAȚIE I. $#s. f....

GRAȚIE ~i f. 1)...

grație f. 1. cee...

*gráție f. (lat. $...

Grații f. pl. $Mit...

Ortografice DOOM

grație1 (dator...

grație2 (#desp...

grație2 $(-ți-e)...

grație s. f. (sil...

Etimologice

grație (grații),...

Enciclopedice

GRAȚII (în mitolog...

Argou

a face grații $#ex...

@a fi în grațiile cu...

Sinonime

GRAȚIE s. v. $fav...

GRAȚIE s., prep. ...

GRAȚIE s., #pre...

grație s. v. ...

Antonime

Grație ≠ dizgrație...

Regionalisme / arhaisme

gráție, grații, ...

grație, grații,...

Intrare: grație (s.f.)
grație1 (s.f.) substantiv feminin
  • silabație: gra-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grație
  • grația
plural
  • grații
  • grațiile
genitiv-dativ singular
  • grații
  • grației
plural
  • grații
  • grațiilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grație, grațiisubstantiv feminin

  • 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: drăgălășenie eleganță farmec finețe gingășie antonime: dizgrație
    • format_quote Vigoare în loc de grație, demnitate în loc de frumusețe, strictă exactitate la reproducerea naturii omenești în loc de forme estetice ideale, iată calitățile ce caracterizează stilul sculpturii din timpul lui Traian. ODOBESCU, S. III 75. DLRLC
    • format_quote Și flacăra privirii Și grația zîmbirii În ochii ei se joacă, pe buze-i locuiesc. ALEXANDRESCU, M. 51. DLRLC
    • 1.1. mitologie (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. (la) plural ieșit din uz Farmece, nuri. DLRLC DN
      • format_quote Ce stranie schimbare în fața-i adorată Ce pînă mai ieri încă de grații strălucea! MACEDONSKI, O. I 248. DLRLC
      • format_quote Nu-i vina mea dacă m-au înzăstrat natura cu grații. ALECSANDRI, T. I 71. DLRLC
    • chat_bubble peiorativ A face grații = a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cucoana face grații în balconul ei știindu-se spionată. SADOVEANU, P. S. 165. DLRLC
    • chat_bubble peiorativ A face grații = a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: bunăvoință favoare
    • 2.1. (termen) bisericesc Dar acordat de Dumnezeu omului pentru mântuirea lui. DEX '09 DN
      sinonime: har
      • 2.1.1. Anul de grație..., formulă emfatică pentru indicarea unui an calendaristic. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Anul de grație 1830. DLRLC
      • 2.1.2. Stare de grație = creație poetică; poezie; ipostază, inspirație poetică. MDN '00
    • chat_bubble A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. învechit Iertare (de pedeapsă). DLRLC
    sinonime: grațiere iertare
    • format_quote Împăratul... mi-a zis: în zadar plîngi, ce-am hotărît – trebuie să se împlinească... dară, de ai vrea o poftă, spune, numai grație nu cere – așa zise. – Nu cer grație, am răspuns împăratului. RETEGANUL, P. V 84. DLRLC
  • 4. Lovitură de grație = lovitură care aduce sfârșitul, moartea. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.