opțiuni
  • info

23 de definiții pentru finețe

din care

Explicative DEX

FINEȚE, (3) finețuri, s. f. 1. Însușire a ceea ce este fin1, delicat, plăcut la aspect, foarte subțire sau de foarte bună calitate. ♦ Raportul dintre lungimea unui fir textil și greutatea lui, care indică finețea (1) firului respectiv. ♦ Cantitatea de metal prețios dintr-un aliaj, care exprimă finețea (1) aliajului. 2. Mărime ce caracterizează calitatea reproducerii detaliilor într-o imagine. 3. Fig. Subtilitate, ingeniozitate. ♦ (La pl.) Rafinament. – Din fr. finesse. corectat(ă)

finețe sf ...

FINEȚE, (2, rar) finețuri, s. f. 1. Însușire a ceea ce este fin1, delicat, plăcut la aspect, foarte subțire sau de foarte bună calitate. ♦ Raportul dintre lungimea unui fir textil și greutatea lui, care indică finețea (1) firului respectiv. ♦ Cantitatea de metal prețios dintr-un aliaj, care exprimă finețea (1) aliajului. 2. Fig. Subtilitate, ingeniozitate. ♦ (La pl.; peior.) Rafinament. – Din fr. finesse.

FINEȚE, (3, rar...

FINEȚE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este fin; delicatețe. 2. (Text.) Raport care se stabilește între lungimea unui fir și greutatea lui; (p. ext.) calitate superioară a unui fir, a unei țesături etc. ♦ Raportul dintre portanța și rezistența la înaintare a unei aripi sau a unui avion. ♦ Cantitatea de metal prețios dintr-un aliaj, exprimată sub formă de părți la mie. 3. (Fig.) Subtilitate, putere de pătrundere; ingeniozitate. / pl. -țuri, -ți, var. fineță s.f. / < it. finezza, cf. fr. finesse].

FINEȚE s. f. ...

FINEȚE ~uri n. ...

fineță sf #...

*FINEȚĂ (pl. ...

FINEȚĂ s. f. #v...

FINEȚĂ s.f. v. finețe.

fineță f. 1. car...

*finéță f., pl. $e...

Ortografice DOOM

finețe s. f.,...

finețe s. f., #...

finețe s. f., art...

finețe...

fineță, -țe.

Jargon

@FINEȚE AERODINAMICĂ...

Argou

finețuri $s. n. ...

Sinonime

FINEȚE s. 1. v....

FINEȚE s. 1. ...

Antonime

Finețe ≠ vulgarita...

Intrare: finețe
substantiv feminin (F125)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finețe
  • finețea
plural
  • finețuri
  • finețurile
genitiv-dativ singular
  • fineți
  • fineții
plural
  • finețuri
  • finețurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fineță
  • fineța
plural
  • fineți
  • finețile
genitiv-dativ singular
  • fineți
  • fineții
plural
  • fineți
  • fineților
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

finețe, finețurisubstantiv feminin

  • 1. (numai) singular Însușire a ceea ce este fin, delicat, plăcut la aspect, foarte subțire sau de foarte bună calitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: delicatețe antonime: vulgaritate
    • format_quote E un om de o mare finețe. DLRLC
    • 1.1. Raportul dintre lungimea unui fir textil și greutatea lui, care indică finețea firului respectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • 1.1.1. prin extensiune Calitate superioară. DLRLC DN
        • format_quote Erau expuse țesături de o finețe rară. DLRLC
    • 1.2. Raportul dintre portanța și rezistența la înaintare a unei aripi sau a unui avion. DN
    • 1.3. Cantitatea de metal prețios dintr-un aliaj, care exprimă finețea aliajului. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. (numai) singular Mărime ce caracterizează calitatea reproducerii detaliilor într-o imagine. DEX '09
  • 3. figurat Ingeniozitate, subtilitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ingeniozitate subtilitate
    • format_quote Eminescu a știut să scoată dintr-un cîmp așa de îngust frumusețe nepieritoare de formă, finețe de sentimente scînteietoare. IONESCU-RION, C. 104. DLRLC
    • 3.1. (la) plural Rafinament. DEX '09 DEX '98
      sinonime: rafinament
      • format_quote peiorativ Nicolaie Golescu deprinsese, încă de pe cînd era colonel aghiotant al lui Alexandru Ghica Voievod, finețurile curteanului și abilitățile camarilei. CAMIL PETRESCU, O. I 308. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.