opțiuni
  • info

23 de definiții pentru eterogen

din care

Explicative DEX

ETEROGEN, -Ă, eterogeni, -e, adj. 1. (Despre elementele unui întreg) Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. ♦ Cu origine sau proveniență deosebită. 2. (Înv.; în sintagma) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Din fr. hétérogène.

ETEROGEN, -Ă, eterogeni, -e, adj. 1. (Despre elementele unui întreg) Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. ♦ Cu origine sau proveniență deosebită. 2. (Înv.; în sintagma) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Din fr. hétérogène.

eterogen, ~ă [#...

*ETEROGEN $adj....

ETEROGEN, -Ă, $et...

ETEROGEN, -Ă adj. De natură sau de origine diferită. [Var. heterogen, -ă adj. / < fr. hétérogène, cf. gr. heteros – altul, genos – gen, fel].

ETEROGEN, -Ă $#ad...

@ETEROGEN ~ă (~i, ~...

eterogen a. 1. c...

*eterogén, -ă adj....

eteroghen, ~ă $...

heterogen, ~ă $...

HETEROGEN, -Ă #ad...

HETEROGEN, -Ă adj. v. eterogen.

Ortografice DOOM

eterogen adj....

eterogen adj....

eterogen adj. m.,...

eterogen...

eterogen.

Jargon

HETERO- (ETERO-)...

Sinonime

ETEROGEN adj. v. ...

ETEROGEN s., adj....

ETEROGEN adj. a...

eterogen s., #a...

Antonime

Eterogen ≠ omogen...

Intrare: eterogen
eterogen adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eterogen
  • eterogenul
  • eterogenu‑
  • eterogenă
  • eterogena
plural
  • eterogeni
  • eterogenii
  • eterogene
  • eterogenele
genitiv-dativ singular
  • eterogen
  • eterogenului
  • eterogene
  • eterogenei
plural
  • eterogeni
  • eterogenilor
  • eterogene
  • eterogenelor
vocativ singular — —
plural — —
heterogen adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heterogen
  • heterogenul
  • heterogenu‑
  • heterogenă
  • heterogena
plural
  • heterogeni
  • heterogenii
  • heterogene
  • heterogenele
genitiv-dativ singular
  • heterogen
  • heterogenului
  • heterogene
  • heterogenei
plural
  • heterogeni
  • heterogenilor
  • heterogene
  • heterogenelor
vocativ singular — —
plural — —
eteroghen adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eteroghen
  • eteroghenul
  • eteroghenu‑
  • eteroghenă
  • eteroghena
plural
  • eterogheni
  • eteroghenii
  • eteroghene
  • eteroghenele
genitiv-dativ singular
  • eteroghen
  • eteroghenului
  • eteroghene
  • eteroghenei
plural
  • eterogheni
  • eteroghenilor
  • eteroghene
  • eteroghenelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eterogen, eterogenăadjectiv

  • 1. Despre elementele unui întreg: amestecat, deosebit, diferit, divers, felurit, pestriț. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX DETS
    sinonime: amestecat deosebit diferit divers felurit pestriț antonime: omogen
    • format_quote Dialectul italian rămîne mai roman, deși nu mai latin, ca unul ce din capul locului se alcătuia de mai puține părți eterogene. RUSSO, S. 88. DLRLC
    • format_quote Funcțiile pe cari acești diverși și eterogeni eroi le-au ocupat ar fi rămas, desigur, o ficțiune, dacă ei n-ar fi căutat să le puie în valoare. ANGHEL, PR. 107. DLRLC
    • 1.1. (Despre un întreg) compus din elemente diferite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX DETS
    • 1.2. Cu origine sau proveniență deosebită. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX DETS
  • 2. lingvistică (Despre nume) Care are forme diferite de gen la singular și la plural. NODEX
  • 3. (Despre un caracter) Care își are originea în afara organismului. DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.