15 definiții pentru dezmățat

din care

Explicative DEX

DEZMĂȚAT, -Ă, dezmățați, -te, adj. Lipsit de rușine, de bună-cuviință; destrăbălat, desfrânat, deșănțat, imoral. ♦ Cu înfățișare dezordonată, neglijentă. – Pref. dez- + maț + suf. -at (propriu: „căruia îi atârnă zdrențele ca mațele unei vite spintecate”).

dezmățat1 $#sn...

dezmățat2, ~ă ...

DEZMĂȚAT, -Ă, dezmățați, -te, adj. Lipsit de rușine, de bună-cuviință; destrăbălat, desfrânat, deșănțat, imoral. ♦ Cu înfățișare dezordonată, neglijentă. – Probabil din dez- + mațe + suf. -at (propriu: „căruia îi atârnă zdrențele ca mațele unei vite spintecate”).

DEZMĂȚAT, -Ă, $de...

@DEZMĂȚAT ~tă (~ți, ...

dezmățát, -ă adj. ...

dezmoțat, ~ă $#...

desmățat a. 1. d...

dezmoțát V. @dezmă...

Ortografice DOOM

Sinonime

DEZMĂȚAT adj., s....

DEZMĂȚAT adj., ... erată

Regionalisme / arhaisme

dezmățát, -ă, $d...

dezmățat, -ă, $de...

Intrare: dezmățat
dezmățat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmățat
  • dezmățatul
  • dezmățatu‑
  • dezmăța
  • dezmățata
plural
  • dezmățați
  • dezmățații
  • dezmățate
  • dezmățatele
genitiv-dativ singular
  • dezmățat
  • dezmățatului
  • dezmățate
  • dezmățatei
plural
  • dezmățați
  • dezmățaților
  • dezmățate
  • dezmățatelor
vocativ singular
plural
desmățat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desmățat
  • desmățatul
  • desmăța
  • desmățata
plural
  • desmățați
  • desmățații
  • desmățate
  • desmățatele
genitiv-dativ singular
  • desmățat
  • desmățatului
  • desmățate
  • desmățatei
plural
  • desmățați
  • desmățaților
  • desmățate
  • desmățatelor
vocativ singular
plural
dezmoțat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezmățat, dezmățaadjectiv

  • 1. Lipsit de rușine, de bună-cuviință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Numai acel dezmățat fecior... a putut săvîrși atare faptă. SADOVEANU, Z. C. 240. DLRLC
    • format_quote Dar ea atunci, parcă tocmai în ciuda lui, se făcea cu atît mai dezmățată. SLAVICI, O. I 190. DLRLC
    • 1.1. Cu înfățișare dezordonată, neglijentă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dezordonat
      • format_quote O droaie de copii dezmățați se cățărau pe balustrade. BART, E. 75. DLRLC
      • format_quote cu pronunțare regională Ajungînd printr-o pădure... văzură o babă urîtă, despletită, dezmațată, săpînd mătrăgună. ȘEZ. I 208. DLRLC
etimologie:
  • dez- + maț + -at (propriu: „căruia îi atârnă zdrențele ca mațele unei vite spintecate”). DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.