11 definiții pentru destrăbălare

din care

Explicative DEX

DESTRĂBĂLARE, destrăbălări, s. f. Faptul de a se destrăbăla, de a fi destrăbălat; desfrâu, dezmăț. – V. destrăbăla.

DESTRĂBĂLARE, destrăbălări, s. f. Faptul de a se destrăbăla, de a fi destrăbălat; desfrâu, dezmăț. – V. destrăbăla.

destrăbălare $#...

DESTRĂBĂLARE #s. ...

destrăbălare f. de...

destrăbăláre f., p...

destrebălare $#...

Ortografice DOOM

destrăbălare s....

destrăbălare #s. ...

destrăbălare s. f...

Sinonime

DESTRĂBĂLARE s. v...

DESTRĂBĂLARE s....

Intrare: destrăbălare
destrăbălare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • destrăbălare
  • destrăbălarea
plural
  • destrăbălări
  • destrăbălările
genitiv-dativ singular
  • destrăbălări
  • destrăbălării
plural
  • destrăbălări
  • destrăbălărilor
vocativ singular
plural
destrebălare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

destrăbălare, destrăbălărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a se destrăbăla, de a fi destrăbălat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Poate că destrăbălarea și decăderea oamenilor între cari trăia îi dădeau [câinelui] tristețea-i înțeleaptă, completa-i lipsă de trufie și de îmbătare. GALACTION, O. I 302. DLRLC
etimologie:
  • vezi destrăbăla DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.