opțiuni
  • info

18 definiții pentru debarca

din care

Explicative DEX

DEBARCA, debarc, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; p. ext. a coborî din tren sau din alt vehicul. ♦ Intranz. A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). ♦ (Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc). 2. Tranz. (Fam.) A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia. – Din fr. débarquer.

DEBARCA, debarc, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; p. ext. a coborî din tren sau din alt vehicul. ♦ Intranz. A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). ♦ (Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc). 2. Tranz. (Fam.) A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia. – Din fr. débarquer.

debarca [At: ...

DEBARCA, $debarc...

DEBARCA vb. I. 1. tr. A coborî, a depune pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.). ♦ intr. A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). 2. intr. A se coborî, a se da jos (din tren, din mașină etc.). 3. tr. (Fam.) A înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere. [P.i. debarc. / < fr. débarquer].

DEBARCA vb. I...

@A DEBARCA debarc ...

debarcá v. V. @des...

DESBARCA vb. I ...

desbarcà v. 1. a...

*debárc și @-chéz,...

Ortografice DOOM

debarca (a ~) #vb...

debarca (a ~) #...

debarca vb., ind....

debarc.

Etimologice

@debarca (-c, -at)...

Argou

debarca, debarc ...

Sinonime

DEBARCA vb. v. $d...

Antonime

A debarca ≠ a se î...

Intrare: debarca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • debarca
  • debarcare
  • debarcat
  • debarcatu‑
  • debarcând
  • debarcându‑
 singular plural
  • debarcă
  • debarcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • debarc
 (să)
  • debarc
  • debarcam
  • debarcai
  • debarcasem
a II-a (tu)
  • debarci
 (să)
  • debarci
  • debarcai
  • debarcași
  • debarcaseși
a III-a (el, ea)
  • debarcă
 (să)
  • debarce
  • debarca
  • debarcă
  • debarcase
plural I (noi)
  • debarcăm
 (să)
  • debarcăm
  • debarcam
  • debarcarăm
  • debarcaserăm
  • debarcasem
a II-a (voi)
  • debarcați
 (să)
  • debarcați
  • debarcați
  • debarcarăți
  • debarcaserăți
  • debarcaseți
a III-a (ei, ele)
  • debarcă
 (să)
  • debarce
  • debarcau
  • debarcară
  • debarcaseră
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desbarca
  • desbarcare
  • desbarcat
  • desbarcatu‑
  • desbarcând
  • desbarcându‑
 singular plural
  • desbarcă
  • desbarcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desbarc
 (să)
  • desbarc
  • desbarcam
  • desbarcai
  • desbarcasem
a II-a (tu)
  • desbarci
 (să)
  • desbarci
  • desbarcai
  • desbarcași
  • desbarcaseși
a III-a (el, ea)
  • desbarcă
 (să)
  • desbarce
  • desbarca
  • desbarcă
  • desbarcase
plural I (noi)
  • desbarcăm
 (să)
  • desbarcăm
  • desbarcam
  • desbarcarăm
  • desbarcaserăm
  • desbarcasem
a II-a (voi)
  • desbarcați
 (să)
  • desbarcați
  • desbarcați
  • desbarcarăți
  • desbarcaserăți
  • desbarcaseți
a III-a (ei, ele)
  • desbarcă
 (să)
  • desbarce
  • desbarcau
  • desbarcară
  • desbarcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

debarca, debarcverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: îmbarca
    • format_quote Nu cunoștea limba țării în care debarcase. BART, E. 102. DLRLC
    • format_quote Noul administrator... cobora din vapor în luntre, spre a debarca în Sulina. MACEDONSKI, O. III 64. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A coborî din tren sau din alt vehicul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Atunci debarcăm cu toate ale noastre imediat? SADOVEANU, M. C. 98. DLRLC
    • 1.2. intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.3. rar glumeț A descinde (într-o localitate sau într-un loc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: descinde
      • format_quote Studenții debarcaseră de la liceul lor, din provincie, cu șapte ani în urmă, într-o cameră ieftină și îndepărtată, de cartier mărginaș. C. PETRESCU, Î. I 21. DLRLC
    • 1.4. rar (Despre nave) A trage la mal. DLRLC
      • format_quote Într-o dimineață... pornesc spre portul cel mai spre apus al insulei, unde dam cu socoteala că au să debarce acele corăbii. GHICA, S. 393. DLRLC
  • 2. tranzitiv familiar A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: concedia demite destitui scoate îndepărta înlocui înlătura
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.