22 de definiții pentru dator (adj.)

din care

Explicative DEX

DATOR, -OARE, datori, -oare, adj. 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). ◊ Expr. Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat față de cineva pentru un serviciu, un sprijin etc. 2. Obligat (moralicește sau prin lege, printr-o învoială) să facă ceva. – Lat. debitorius (după da2).

dator, ~oare{{...

DATOR, -OARE, datori, -oare, adj. 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). ◊ Expr. Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat față de cineva pentru un serviciu, un sprijin etc. 2. Obligat (moralicește sau prin lege, printr-o învoială) să facă ceva. – Lat. debitorius (după da2).

DATOR, -OARE, $d...

DATOR ~oare (@~'...

dator a. și m. car...

datór și (vechĭ)...

@adetoriu, ~oare...

datoriu, ~ie $#...

datur, ~ă $#smf...

dător, ~oare $...

dătoriu, ~ie $#...

ditor, ~oare $...

ADETORIU $adj...

detór V. dator....

Ortografice DOOM

dator adj. m....

dator adj. m....

dator adj. m., pl...

Etimologice

dator (datoare),...

Sinonime

DATOR adj. 1. î...

DATOR adj. 1....

Intrare: dator (adj.)
dator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dator
  • datorul
  • datoru‑
  • datoare
  • datoarea
plural
  • datori
  • datorii
  • datoare
  • datoarele
genitiv-dativ singular
  • dator
  • datorului
  • datoare
  • datoarei
plural
  • datori
  • datorilor
  • datoare
  • datoarelor
vocativ singular
plural
datoriu adjectiv
adjectiv (A109)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • datoriu
  • datoriul
  • datorie
  • datoria
plural
  • datorii
  • datoriii
  • datorii
  • datoriile
genitiv-dativ singular
  • datoriu
  • datoriului
  • datorii
  • datoriei
plural
  • datorii
  • datoriilor
  • datorii
  • datoriilor
vocativ singular
plural
datur adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • datur
  • daturul
  • datu
  • datura
plural
  • daturi
  • daturii
  • dature
  • daturele
genitiv-dativ singular
  • datur
  • daturului
  • dature
  • daturei
plural
  • daturi
  • daturilor
  • dature
  • daturelor
vocativ singular
plural
detor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detor
  • detorul
  • detoare
  • detoarea
plural
  • detori
  • detorii
  • detoare
  • detoarele
genitiv-dativ singular
  • detor
  • detorului
  • detoare
  • detoarei
plural
  • detori
  • detorilor
  • detoare
  • detoarelor
vocativ singular
plural
adetoriu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A109)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adetoriu
  • adetoriul
  • adetorie
  • adetoria
plural
  • adetorii
  • adetoriii
  • adetorii
  • adetoriile
genitiv-dativ singular
  • adetoriu
  • adetoriului
  • adetorii
  • adetoriei
plural
  • adetorii
  • adetoriilor
  • adetorii
  • adetoriilor
vocativ singular
plural
dător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dător
  • dătorul
  • dătoare
  • dătoarea
plural
  • dători
  • dătorii
  • dătoare
  • dătoarele
genitiv-dativ singular
  • dător
  • dătorului
  • dătoare
  • dătoarei
plural
  • dători
  • dătorilor
  • dătoare
  • dătoarelor
vocativ singular
plural
dătoriu adjectiv
adjectiv (A109)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dătoriu
  • dătoriul
  • dătorie
  • dătoria
plural
  • dătorii
  • dătoriii
  • dătorii
  • dătoriile
genitiv-dativ singular
  • dătoriu
  • dătoriului
  • dătorii
  • dătoriei
plural
  • dătorii
  • dătoriilor
  • dătorii
  • dătoriilor
vocativ singular
plural
ditor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ditor
  • ditorul
  • ditoare
  • ditoarea
plural
  • ditori
  • ditorii
  • ditoare
  • ditoarele
genitiv-dativ singular
  • ditor
  • ditorului
  • ditoare
  • ditoarei
plural
  • ditori
  • ditorilor
  • ditoare
  • ditoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dator, datoareadjectiv

  • 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mohabin a rămas dator unei văduve sărace cu cinci parale, pentru cusutul unui turban. SADOVEANU, D. P. 182. DLRLC
    • format_quote La birt ai rămas dator 800 lei. SEBASTIAN, T. 282. DLRLC
    • format_quote figurat Îți sînt dator o lămurire, amicul meu. M. I. CARAGIALE, C. 69. DLRLC
    • format_quote figurat Din zei de-am fi scoborîtori, C-o moarte toți sîntem datori! COȘBUC, P. I 257. DLRLC
    • 1.1. Îndatorat față de cineva pentru un serviciu, un sprijin etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îndatorat
      • format_quote Ție îți sînt datoare mîntuirea puilor mei. ISPIRESCU, L. 90. DLRLC
      • format_quote Voi veți trăi; căci vouă Grecia e datoare; Căci voi ați dat semnalul la libertatea sa. ALEXANDRESCU, P. 143. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A (se) da (sau, popular, a (se) băga) dator = a se îndatora (cuiva). MDA2
    • chat_bubble Dator vândut = plin de datorii. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sărac-lipit, dator-vîndut... rămînea netulburat. M. I. CARAGIALE, C. 121. DLRLC
    • chat_bubble A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Băui trei zile de vară... Băui, nene, turma toată Sărăcuț de maica mea Cînd văzui că, după toate, Încă și dator mă scoate. ALECSANDRI, P. P. 265. DLRLC
    • chat_bubble regional A se băga dator (pe ceva) = a lua ceva pe datorie. MDA2
    • chat_bubble rar A face dator (un lucru) = a pune amanet. MDA2 DLRLC
      • format_quote Mîncai caii și cocia Și-mi făcui datoare via. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 376. DLRLC
  • 2. Obligat (moralicește sau prin lege, printr-o învoială) să facă ceva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fiecare cetățean al Republicii Populare Romîne este dator să respecte constituția și legile statului de democrație populară. CONST. R.P.R. 42. DLRLC
    • format_quote El e dator să se poarte politicos cu lumea. CARAGIALE, O. III 34. DLRLC
    • format_quote Dă, sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. CREANGĂ, O. A. 218. DLRLC
    • format_quote Cetățeanul e dator către lege mai mult decît supunerea sa. El trebuie a-i fi sprijinitor și ajutor. BĂLCESCU, O. I 354. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.