opțiuni
  • info

20 de definiții pentru curea

din care

Explicative DEX

CUREA, curele, s. f. 1. Fâșie lungă din piele, cânepă, material plastic etc. cu numeroase întrebuințări; spec. o astfel de fâșie folosită pentru a lega, a strânge, a fixa ceva (în jurul mijlocului); cingătoare. ◊ Expr. A-l ține (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi în stare (să...). 2. (În sintagma) Curea de transmisie = a) bandă de piele sau de pânză continuă, flexibilă și rezistentă, cu ajutorul căreia se poate transmite mișcarea de rotație și puterea corespunzătoare de la un scripete (sau un arbore) de mașină la altul; b) fig. ceea ce servește ca intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Înv. și pop.) Măsură de lungime egală cu circa 16 picioare; p. ext. fâșie lungă și îngustă de pământ. – Lat. corrigia.

curea sf [#At...

CUREA, curele, s. f. 1. Fâșie lungă din piele, cânepă, material plastic etc.; spec. o astfel de fâșie folosită ca cingătoare. ◊ Expr. A-l ține (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi în stare (să...). 2. (În sintagma) Curea de transmisie = a) bandă de piele sau de pânză continuă, flexibilă și rezistentă, cu ajutorul căreia se poate transmite mișcarea de rotație și puterea corespunzătoare de la un scripete (sau un arbore) de mașină la altul; b) fig. ceea ce servește ca intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Înv. și pop.) Măsură de lungime egală cu circa 16 picioare; p. ext. fâșie lungă și îngustă de pământ. – Lat. corrigia.

CUREA ~ele f. ...

cureà f. 1. făși...

cureá f., pl. $ele...

cura3 sf...

curauă sf #vz...

Ortografice DOOM

curea s. f., ...

curea s. f., #a...

curea s. f., art....

curea, -rele.

Etimologice

curea (curele), ...

Argou

@a nu-l mai ține cur...

Sinonime

CUREA s. v. $cent...

CUREA s. v. $noji...

CUREA s. centur...

curea s. v. N...

CUREAUA VÂNĂRII s....

cureaua vînării #...

Intrare: curea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curea
  • cureaua
plural
  • curele
  • curelele
genitiv-dativ singular
  • curele
  • curelei
plural
  • curele
  • curelelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cura
  • curaua
plural
  • curale
  • curalele
genitiv-dativ singular
  • curale
  • curalei
plural
  • curale
  • curalelor
vocativ singular —
plural —
curauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curea, curelesubstantiv feminin

  • 1. Fâșie lungă din piele, cânepă, material plastic etc. cu numeroase întrebuințări. DEX '09
    diminutive: curelușă
    • chat_bubble A-l ține (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a fi în stare (să...). DEX '09 DEX '98
      sinonime: cuteza
  • 2. învechit popular Măsură de lungime egală cu circa 16 picioare. DEX '09 DEX '98
    • 2.1. prin extensiune Fâșie lungă și îngustă de pământ. DEX '09 DEX '98
  • chat_bubble (în) sintagmă Curea de transmisie = bandă de piele sau de pânză continuă, flexibilă și rezistentă, cu ajutorul căreia se poate transmite mișcarea de rotație și puterea corespunzătoare de la un scripete (sau un arbore) de mașină la altul. DEX '09 DEX '98
  • chat_bubble (în) sintagmă figurat Curea de transmisie = ceea ce servește ca intermediar pentru a transmite ceva. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.